Icoana hramului bisericii

Icoana hramului bisericii ortodoxe române Acoperământul Maicii Domnului  din Freiburg

«Binecuvintează, Doamne, şi sfinţeşte pe cei ce iubesc podoaba casei Tale; Tu pe aceştia îi preamăreşte cu dumnezeiască puterea Ta» (Rugăciunea Amvonului din Dumnezeiasca Liturghie).

Anul acesta, în Sâmbăta Floriilor, biserica ortodoxă română din Freiburg în Breisgau a fost înzestrată şi înfrumuseţată cu icoana hramului «Acoperământul Maicii Domnului».
Piatra de temelie a locaşului de cult a fost pusă în anul 1885, iar sfinţirea s-a făcut în anul 1889, cu hramul «Maria Schutz», adică, pe româneşte, «Ocrotirea Maicii Domnului».La preluarea locaşului de cult de către comunitatea ortodoxă română din Freiburg, în anul 2016, preşedintele fondului catolic «Maria Hilf», Părintele Michael Schweiger, m-a întrebat dacă locaşul de cult v-a primi o altă denumire în locul celei de până atunci, deoarece biserica «Maria Schutz», în cei peste o sută de ani de existenţă,  a devenit punct de reper pentru locuitorii din cartierul freiburghez Wiehre. Părintelui i-a dispărut îngrijorarea şi i s-a luminat faţa, auzind că vom păstra numele vechi, pe care însă îl vom transpune şi folosi şi în limba română în forma: «Acoperământul Maicii Donului». N-ar fi fost chiar potrivit să aşezăm locaşul de cult – acum devenit ortodox şi românesc, sub ocrotirea altui sfânt din calendarul creştin ortodox, după ce, mai mult de un secol, Maica Domnului i-a fost apărătoare şi sprijinitoare.
Pe la mijlocul anilor  ’70 se vorbea de posibilitatea, ca biserica Maria Schutz «să facă loc» (să fie dărâmată) construcţiei tunelului care trece aproape pe sub temelia ei. Pe atunci biserica nu era cuprinsă încă în catalogul clădirilor – monumente istorice din Freiburg. În cele din urmă, s-au căutat şi s-au găsit soluţii pentru tunel, dar şi pentru biserică. Tunelul s-a construit, biserica a rămas spre bucuria tuturor, îndeosebi a creştinilor ortodocşi din Freiburg, cărora le-a devenit locaş de închinăciune.
După trecerea bisericii în grija românilor din Freiburg (2016), devenind locaş de cult ortodox, am găsit de cuviinţă să-i împodobim frontispiciul cu icoana hramului. Am apelat la osteneala şi talentul Părintelui Arhidiacon Gabriel Alexandru Sibiescu de la Buzău, să ne picteze în frescă icoana, reprezentând «Acoperământul Maicii Domnului». Aflând că locul unde urma să fie amplasată icoana este expus intemperiilor (vânt, ploaie, zăpadă, arşiţă, razele soarelui), Părintele mi-a spus că pictura se va deteriora foarte repede şi mi-a recomandat pe Părintele Gabriel Boroian din Ploieşti, specialist în reprezentări iconografice în mozaic. Cu Părintele Boroian am dus «tratativele» de rigoare (dimensiune, grafică, cromatică, material), de la distanţă, apoi, anul trecut (iulie 2018), l-am vizitat în atelierul său din Ploieşti. Icoana a sosit la noi în luna februarie. Pe o placă de ciment armat, chipul Maicii Domnului este făcut din pietricele de diferite culori şi  din de sticlă de Murano, fixate pe foiţă de aur. În partea de sus a icoanei, se află numele hramului bisericii în limba română: «Biserica ortodoxă română Naşterea Maicii Domnului». La baza icoanei, se află o placă separată, cu denumirea originală în limba germană: «Maria Schutz Kirche».
A fost voia lui Dumnezeu, ca Maica Domnului să fie de două ori ocrotitoarea comunităţii ortodoxe române din Freiburg: la 8 septembrie, când sărbătorim Praznicul Naşterii Maicii Domnului, şi la 1 octombrie, când Biserica Ortodoxă Română prăznuieşte sărbătoarea Acoperământului Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria.

Despre sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului

«În ziua întâi din luna octombrie, Biserica Ortodoxă Rusă prăznuieşte sărbătoarea Acoperământului Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria. Sărbătoarea a fost preluată de către Biserica Ortodoxă Română, care a aşezat «Slujba  Acoperământului», cu priveghere, după cea a sfinţilor prăznuiţi în aceeaşi zi: Sfântul Apostol Anania, unul din cei şaptezeci, şi a Preacuviosului nostru Părinte – Roman cântăreţul (Melodul).
Trebuie să ştim că acest praznic a început a se prăznui pentru o pricină ca aceasta: În zilele împăratului Leon al VI-lea cel Înţelept, în Constantinopol (886-912), spre o duminică, făcându-se priveghere de toată noaptea, în sfânta biserică Vlaherna a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, în întâia zi a lunii octombrie, şi mulţimea poporului stând înainte, ca la patru ceasuri din noapte fiind, Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos şi-a ridicat ochii în sus, împreună cu ucenicul său, Fericitul Epifanie, şi au văzut pe împărăteasa cerului, pe ocrotitoarea a toată lumea, pe Preasfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu, stând în văzduh şi rugându-se, strălucind  cu lumină şi acoperind poporul cu cinstitul său Omofor, înconjurată de oşti cereşti şi de mulţime de sfinţi, care stăteau în haine albe, cu cucernicie, împrejurul ei şi din care doi erau mai aleşi, Sfântul Ioan Înaintemergătorul şi Evanghelistul Ioan. Iar ca graiuri ale rugăciunii ei către iubitul său fiu şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu umilinţă acestea s-au auzit: «Împărate ceresc, primeşte pe tot omul cel ce Te slăveşte pe Tine şi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău; şi unde se face pomenirea numelui meu, acel loc îl sfinţeşte şi preamăreşte pe cei ce Te preamăresc pe Tine, şi pe cei ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta. Primeşte-le toate rugăciunile şi făgăduinţele şi-i izbăveşte din toate nevoile şi răutăţile». Deci, ştiind şi noi pe solitoarea şi acoperitoarea noastră, să năzuim către dânsa, cu umilinţă strigând: „Acoperă-ne pe noi cu Acoperământul tău, Preasfântă Fecioară, în ziua răutăţilor noastre, iar mai ales în ziua cea rea, când sufletul de trup se va despărţi, de faţă să ne stai întru ajutor, şi să ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din văzduh, cele de sub cer, şi în ziua înfricoşătoarei judecăţi, să ne acoperi pe noi întru ascunsul Acoperământului tău”» (Textul de mai sus este preluat din Mineiul pe luna octombrie, Ziua întâi, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 2004, p. 32).

Protoiereu Sorin Petcu, Freiburg, aprilie a. D.  2019