2014 - de ziua Eroilor  Români


    Pelerinaj la Cimitirul militar român de la Vale du Pâtre –Soultzmatt

Medalie de la 10 Mai 1881Soultzmatt 2013 Coroana hp 1Când nu mai îngenunche nimeni deasupra unui mormânt, atunci cel ce se odihneşte într-însul e dus cu adevărat de pe lume. Căci amintirea e şi ea o fiinţă, şi atâta vreme cât în sufletul cuiva chipul tău trăieşte, trăieşti şi tu.
(Emil Gârleanu - * 5 ianuarie 1878, - 2 iulie 1914, Mormintele)

Anul acesta, sâmbătă – 31 mai,  enoriaşii din parohia ortodoxă română Naşterea Maicii Domnului,  din Freiburg , au mers în pelerinaj la Cimitirul militar român de la Vale du Pâtre – Soultzmatt, în Alsacia, spre a participa la slujba de pomenire a Eroilor Români.
 De Ziua Eroilor Români, după tradiţia românească, la Dumnezeiasca Liturghie din Joia  Praznicului Înălţării Domnului, în biserică s-a făcut tradiţionala pomenire a ostaşilor români din toate timpurile, căzuţi pe câmpurile de luptă, pentru apărarea gliei strămoşeşti şi a credinţei ortodoxe, pentru independenţa naţională şi întregirea neamului românesc, precum şi a martirilor neamului românesc – mireni şi clerici, omorâţi în închisorile şi lagărele de exterminare comuniste din România, şi a tuturor românilor trecuţi la Domnul, în exil, departe de patria şi de familiile lor.
În Cimitirul militar român de la Soultzmatt îşi dorm somnul de veci, în nădejdea învierii şi a vieţii veşnice, 687 ostaşi români, aduşi aici ca prizonieri de război de către armata germană, în timpul primului război mondial (1914-1918).
 Soultzmatt 1918 soldati eliberati hp 2
Internaţi în lagăre,  insuficient aprovizionate cu cele necesare pentru a supravieţui de pe o zi pe alta, obligaţi să muncească peste puterile lor, au murit de boală, de foame şi de frig. O documentaţie amplă despre Cimitirul militar român de la Vale du Pâtre, vezi Soultzmatt.
Pelerinajul românilor de la Freiburg a avut loc după un program întocmit minuţios. Pentru transportul participanţilor, cât şi a celor necesare organizării ceremoniei şi a agapei, pe pajiştea din vecinătatea cimitirului, dar şi pentru a înlesni participarea celor care nu dispun de mijloace proprii de deplasare, a fost închiriat de la firma Balint din Freiburg un autobuz,  care ar fi putut oferi şi adăpost în caz de ploaie. Vremea însă a fost şi anul acesta frumoasă, confirmând astfel credinţa unor mai vechi participanţi la pelerinaj, şi anume: „Când merg românii în pelerinaj la Soultzmatt, nu plouă!”

Z Soultzmatt 2014 hp 13







Numărul participanţilor a fost şi de data aceasta destul de redus, pentru că mulţi dintre cei dornici să participe n-au primit liber de la lucru; dar şi pentru faptul că mulţi s-au folosit de ocazia zilelor de sărbătoare ca să călătorească în ţară sau au preferat să rămână acasă şi să-şi vadă de treburile lor, neţinând seama de faptul, că şi Cimitirul militar român de la Soultzmatt este o pagină de istorie şi de identitate românească.
Absenţa acestora  a fost compensată de prezenţa câtorva femei de origine din Etiopia, care ne-au însoţit. Din cauza războiului civil din Etiopia, numeroşi cetăţeni din provincia Eritreea s-au refugiat în Europa, mulţi dintre ei fiind stabiliţi  de mai bine de douăzeci de ani în Germania. Deşi foarte numeroasă, comunitatea lor din Freiburg nu are preot şi nici locaş de rugăciune. S-au ataşat însă de comunitatea ortodoxă română din Freiburg, frecventează biserică ortodoxă de aici, urmărind Dumnezeiasca Liturghie în limba română, după cărţile lor de cult în limba liturgică maternă, şi chiar dacă nu înţeleg mai nimic din cele rostite de către preot şi grupa corală, răspund totuşi la momentul cuvenit: „Doamne miluieşte” şi „Amin”. Pentru slujbele din familie, cum ar fi: botez, cununie, sfeştanie, apelează tot la preotul român.
Si deoarece punctualitatea nu ne prea stă în obicei, plecarea din Freiburg s-a fixat la orele 10:30, pentru ca până la orele 11:00 să sosească şi cei care vin... româneşte.
Numărul participanţilor a mai crescut şi cu românii veniţi – unii dintre ei tocmai de la Paris – cu trenul sau cu maşina. Primăria oraşului Soultzmatt a fost reprezentată de către doamana Stephanie Hangarter şi domnul Raymond Heck.
 Z Soultzmatt 2014 hp 5Z Soultzmatt 2014 hp 7
La orele 12:30, doamnele Ana-Maria Becker, de la Freiburg şi Raluca Ionescu, din Bucureşti, împreună cu dl. Raymond Heck au depus la baza crucii monument o coroană de flori, de culorile Tricolorului românesc, în timp ce participanţii au cîntat Imnul Eroilor Români.
Z Soultzmatt 2014 hp 8La orele 13:00,  Prot. Sorin Petcu a oficiat slujba de pomenire, ajutat de către grupa corală de la Parohia ortodoxă Română Naşterea Maicii Domnului, de la Freiburg.
Z Soultzmatt 2014 hp 16După slujba de pomenire,
dl. dr. med. Mihai Neagu Basarab a rostit o succintă alocuţiune,  în care autorul a subliniat motivul prezenţei românilor în pelerinaj, la cimitirul militar român de la Soultzmat, de Ziua Eroilor Români.

La întocmirea programului, am constatat încă o dată o posibilă lacună în cultura literară proprie, dacă nu chiar şi în comoara literaturii române,  din perioada dintre cele două războaie.
Se pare,  că eroismul şi abnegaţia soldaţilor români, în primul război mondial, nu au fost subiecte, în egală măsură preferate de către poeţii români, cum au fost de pildă, actele de vitejie şi eroism al soldaţilor, din Războiul de independenţă naţională (1877). Ori, se ştie, că pentru români, Războiul de independenţă nu s-a terminat cu Tratatul de Pace de la Berlin (1878), în urma căruia i s-a consfinţit României independenţa deplină “de jure” , căci “de facto”, nu s-a ţinut nicidecum seama de graniţele etnice, astfel că provincii româneşti din părţile dinspre Apus şi dinspre Răsărit ale României au rămas în continuare, ca şi mai înaine, izolate şi păstrate ca părţi ale Imperiului Austro-Ungar (Transilvania şi Banatul), sau au fost pur şi simplu alipite (citeşte: luate cu japca!) Rusiei ţariste (judeţele: Cahul, Ismail şi Bolgrad – astăzi încă  parte componentă a Ucrainei). Z Soultzmatt 2014 hp 17
De asemenea este lucru de netăgăduit, că pe eroismul şi jertfa ostaşilor români în primul război mondial s-a realizat întregirea neamului românesc în România Mare.
Din lipsă de altceva mai potrivit momentului, au fost alese două poezii: Fragment epic de George Coşbuc, recitat de către d-şoara Silvia Diana Tătaru (foto dreapta), şi Rugăciune pentru osândiţii căzuţi  de Andrei Ciurunga, recitată de Pr. S. Petcu.
După otpustul slujbei şi Veşnică popmenire, participanţii au intonat încă o dată Imnul Eroilor Români, iar doamnele din comitet au împărţit colivă, vin şi ouă roşii, după tradiţia românească.
Z Soultzmatt 2014 hp 4Z Soultzmatt 2014 hp 21Pe pajiştea din apropierea cimitirului, s-a servit masa de prânz, în atmoseferă de familie. La orele 19:30, după ce s-au făcut fotografii de grup, s-a dat semnalul de plecare spre Freiburg,
unde, cu binecuvântarea şi ajutorul lui Dumnezeu, s-a ajuns la orele 20:30.

Reporter

2014 - triumphales imagines
2014 - Dr. Mihai Neagu - allocutio
Cuprinsul/Inhaltsverzeichnis