2014 - de ziua Eroilor  Romāni


    Pelerinaj la Cimitirul militar romān de la Vale du Pātre –Soultzmatt

Medalie de la 10 Mai 1881Soultzmatt 2013 Coroana hp 1Cānd nu mai īngenunche nimeni deasupra unui mormānt, atunci cel ce se odihneşte īntr-īnsul e dus cu adevărat de pe lume. Căci amintirea e şi ea o fiinţă, şi atāta vreme cāt īn sufletul cuiva chipul tău trăieşte, trăieşti şi tu.
(Emil Gārleanu - * 5 ianuarie 1878, - † 2 iulie 1914, Mormintele)

Anul acesta, sāmbătă – 31 mai,  enoriaşii din parohia ortodoxă romānă Naşterea Maicii Domnului,  din Freiburg , au mers īn pelerinaj la Cimitirul militar romān de la Vale du Pātre – Soultzmatt, īn Alsacia, spre a participa la slujba de pomenire a Eroilor Romāni.
 De Ziua Eroilor Romāni, după tradiţia romānească, la Dumnezeiasca Liturghie din Joia  Praznicului Īnălţării Domnului, īn biserică s-a făcut tradiţionala pomenire a ostaşilor romāni din toate timpurile, căzuţi pe cāmpurile de luptă, pentru apărarea gliei strămoşeşti şi a credinţei ortodoxe, pentru independenţa naţională şi īntregirea neamului romānesc, precum şi a martirilor neamului romānesc – mireni şi clerici, omorāţi īn īnchisorile şi lagărele de exterminare comuniste din Romānia, şi a tuturor romānilor trecuţi la Domnul, īn exil, departe de patria şi de familiile lor.
Īn Cimitirul militar romān de la Soultzmatt īşi dorm somnul de veci, īn nădejdea īnvierii şi a vieţii veşnice, 687 ostaşi romāni, aduşi aici ca prizonieri de război de către armata germană, īn timpul primului război mondial (1914-1918).
 Soultzmatt 1918 soldati eliberati hp 2
Internaţi īn lagăre,  insuficient aprovizionate cu cele necesare pentru a supravieţui de pe o zi pe alta, obligaţi să muncească peste puterile lor, au murit de boală, de foame şi de frig. O documentaţie amplă despre Cimitirul militar romān de la Vale du Pātre, vezi Soultzmatt.
Pelerinajul romānilor de la Freiburg a avut loc după un program īntocmit minuţios. Pentru transportul participanţilor, cāt şi a celor necesare organizării ceremoniei şi a agapei, pe pajiştea din vecinătatea cimitirului, dar şi pentru a īnlesni participarea celor care nu dispun de mijloace proprii de deplasare, a fost īnchiriat de la firma Balint din Freiburg un autobuz,  care ar fi putut oferi şi adăpost īn caz de ploaie. Vremea īnsă a fost şi anul acesta frumoasă, confirmānd astfel credinţa unor mai vechi participanţi la pelerinaj, şi anume: „Cānd merg romānii īn pelerinaj la Soultzmatt, nu plouă!”

Z Soultzmatt 2014 hp 13







Numărul participanţilor a fost şi de data aceasta destul de redus, pentru că mulţi dintre cei dornici să participe n-au primit liber de la lucru; dar şi pentru faptul că mulţi s-au folosit de ocazia zilelor de sărbătoare ca să călătorească īn ţară sau au preferat să rămānă acasă şi să-şi vadă de treburile lor, neţinānd seama de faptul, că şi Cimitirul militar romān de la Soultzmatt este o pagină de istorie şi de identitate romānească.
Absenţa acestora  a fost compensată de prezenţa cātorva femei de origine din Etiopia, care ne-au īnsoţit. Din cauza războiului civil din Etiopia, numeroşi cetăţeni din provincia Eritreea s-au refugiat īn Europa, mulţi dintre ei fiind stabiliţi  de mai bine de douăzeci de ani īn Germania. Deşi foarte numeroasă, comunitatea lor din Freiburg nu are preot şi nici locaş de rugăciune. S-au ataşat īnsă de comunitatea ortodoxă romānă din Freiburg, frecventează biserică ortodoxă de aici, urmărind Dumnezeiasca Liturghie īn limba romānă, după cărţile lor de cult īn limba liturgică maternă, şi chiar dacă nu īnţeleg mai nimic din cele rostite de către preot şi grupa corală, răspund totuşi la momentul cuvenit: „Doamne miluieşte” şi „Amin”. Pentru slujbele din familie, cum ar fi: botez, cununie, sfeştanie, apelează tot la preotul romān.
Si deoarece punctualitatea nu ne prea stă īn obicei, plecarea din Freiburg s-a fixat la orele 10:30, pentru ca pānă la orele 11:00 să sosească şi cei care vin... romāneşte.
Numărul participanţilor a mai crescut şi cu romānii veniţi – unii dintre ei tocmai de la Paris – cu trenul sau cu maşina. Primăria oraşului Soultzmatt a fost reprezentată de către doamana Stephanie Hangarter şi domnul Raymond Heck.
 Z Soultzmatt 2014 hp 5Z Soultzmatt 2014 hp 7
La orele 12:30, doamnele Ana-Maria Becker, de la Freiburg şi Raluca Ionescu, din Bucureşti, īmpreună cu dl. Raymond Heck au depus la baza crucii monument o coroană de flori, de culorile Tricolorului romānesc, īn timp ce participanţii au cīntat Imnul Eroilor Romāni.
Z Soultzmatt 2014 hp 8La orele 13:00,  Prot. Sorin Petcu a oficiat slujba de pomenire, ajutat de către grupa corală de la Parohia ortodoxă Romānă Naşterea Maicii Domnului, de la Freiburg.
Z Soultzmatt 2014 hp 16După slujba de pomenire,
dl. dr. med. Mihai Neagu Basarab a rostit o succintă alocuţiune,  īn care autorul a subliniat motivul prezenţei romānilor īn pelerinaj, la cimitirul militar romān de la Soultzmat, de Ziua Eroilor Romāni.

La īntocmirea programului, am constatat īncă o dată o posibilă lacună īn cultura literară proprie, dacă nu chiar şi īn comoara literaturii romāne,  din perioada dintre cele două războaie.
Se pare,  că eroismul şi abnegaţia soldaţilor romāni, īn primul război mondial, nu au fost subiecte, īn egală măsură preferate de către poeţii romāni, cum au fost de pildă, actele de vitejie şi eroism al soldaţilor, din Războiul de independenţă naţională (1877). Ori, se ştie, că pentru romāni, Războiul de independenţă nu s-a terminat cu Tratatul de Pace de la Berlin (1878), īn urma căruia i s-a consfinţit Romāniei independenţa deplină “de jure” , căci “de facto”, nu s-a ţinut nicidecum seama de graniţele etnice, astfel că provincii romāneşti din părţile dinspre Apus şi dinspre Răsărit ale Romāniei au rămas īn continuare, ca şi mai īnaine, izolate şi păstrate ca părţi ale Imperiului Austro-Ungar (Transilvania şi Banatul), sau au fost pur şi simplu alipite (citeşte: luate cu japca!) Rusiei ţariste (judeţele: Cahul, Ismail şi Bolgrad – astăzi īncă  parte componentă a Ucrainei). Z Soultzmatt 2014 hp 17
De asemenea este lucru de netăgăduit, că pe eroismul şi jertfa ostaşilor romāni īn primul război mondial s-a realizat īntregirea neamului romānesc īn Romānia Mare.
Din lipsă de altceva mai potrivit momentului, au fost alese două poezii: Fragment epic de George Coşbuc, recitat de către d-şoara Silvia Diana Tătaru (foto dreapta), şi Rugăciune pentru osāndiţii căzuţi  de Andrei Ciurunga, recitată de Pr. S. Petcu.
După otpustul slujbei şi Veşnică popmenire, participanţii au intonat īncă o dată Imnul Eroilor Romāni, iar doamnele din comitet au īmpărţit colivă, vin şi ouă roşii, după tradiţia romānească.
Z Soultzmatt 2014 hp 4Z Soultzmatt 2014 hp 21Pe pajiştea din apropierea cimitirului, s-a servit masa de prānz, īn atmoseferă de familie. La orele 19:30, după ce s-au făcut fotografii de grup, s-a dat semnalul de plecare spre Freiburg,
unde, cu binecuvāntarea şi ajutorul lui Dumnezeu, s-a ajuns la orele 20:30.

Reporter

2014 - triumphales imagines
2014 - Dr. Mihai Neagu - allocutio
Cuprinsul/Inhaltsverzeichnis