Pomenirea obstească a mortilor

                Zilele pentru pomenirea obştească a morţilor

Sfânta noastră Biserică de Răsărit mărturiseşte nemurirea sufletului şi crede în învierea morţilor. Ea ne învaţă, pentru aceasta, să ne rugăm pentru răposaţii noştri şi pentru toţi cei care au murit în dreapta--credinţă, ca să aibă partea lor de viaţă veşnică şi de împărtăşirea cu Sfinţii în Raiu.
De aceea, a rânduit, ca zi de rugăciune pentru morţi Sâmbăta precum şi anumite zile de peste an, în care ducem colivă la biserică şi dăm pomelnic pentru toţi morţii noştri. Aceste zile de obştească pomenire sunt anumite Sâmbete – numite şi Sâmbetele morţilor, precum:

- Sâmbăta Lăsatului sec de carne, pentru Postul Paştelui, în care Biserica se roagă pentru morţii cei din veac – moşii şi strămoşii noştri, adormiţi în buna credinţă şi mai ales pentru cei ce au răposat în diferite întâmplări nenorocite, fără împărtăşirea Bisericii şi a rânduielilor sale.
Facem parastas mai ales pentru răposaţii noştri nespovediţi, neîmpărtăşiţi, morţi fără lumânare, precum şi pentru morţii neştiuţi din războaie. Această Sâmbătă se numeşte “a Moşilor”.

- Sâmbetele din săptămâna a 2-a, a 3-a şi a 4-a din Postul Paştilor
sunt rânduite tot pentru pomenirea obştească a morţilor, ca să nu rămâie ei fără mijlocirea Bisericii, tocmai în această vreme de pocăinţă. Facem şi noi parastase pentru ai noştri.

- Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este tot pentru morţi ca să se împărtăşească şi ei de mângâierea Sfântului Duh, care S’a pogorât peste Sfinţii Apostoli şi de atunci cârmuieşte lumea în chip nevăzut. Poartă numele de Sâmbăta Moşilor.

- Lunea sau Marţea lui Toma
, care se mai numeşte şi Paştile blajinilor, vine îndată după Dumineca Tomei.
Deşi nu-i răspândită pretutindeni, este o zi de pomenire a morţilor, în care, din vechime, creştinii pomeneau pe răposaţii lor, ca să se împărtăşească şi ei de bucuria învierii Domnului. S’a aşezat după Dumineca Tomei, fiindcă în Săptămâna Luminată, ce vine după Paşti, nu se fac rugăciuni pentru răposaţi.

- Praznicul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, -la 29 August – şi Sâmbăta dinaintea Sfântului Dimitrie, sunt iarăşi zile în care se obişnuieşte să se pomenească morţii căzuţi în războaie, morţi care au luptat cu credinţă, pentru lege şi patrie, întocmai ca nişte mucenici.

- Joia Mare sau Joi Mari (Săptămâna Sfintelor Patimi n.n.)  şi feluriţi “Moşi” sunt, de asemenea, zile ale morţilor, care se păstrează în popor – deşi Biserica nu pomeneşte de ele în chip deosebit, în Tipicul de slujbă.

- Posturile din anul bisericesc
- Zile de de Post
- Dezlegare la vin şi untdelemn (ulei
- Dezlegare la peşte 
- Se mănâncă de dulce 
- Nu se face Nuntă
- Spovedania 
- Maslul
- Acte de evlavie
- Parastasele
- Nu se fac Parastase
- Purtarea Capetelor 
- Sărindarele
- Aducerea de prinoase
- Aducerea de pârgă 
- Acatiste Privegheri, Rugăciuni
- Sărbătorile mari
-
Cuprinsul/Inhaltsverzeichnis