Posturile din anul bisericesc

              Posturile rânduite de biserică în cursul anului

Biserica Ortodoxă de Răsărit a rânduit pentru drept-credincioşii creştini anumite posturi. Căci Postulzice Sfântul Ioan Gură de Aur – potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă şi îl uşurează”.
De aceea Sfintele Soboare şi Aşezămintele Părinţilor bisericeşti, pedepsesc cu asprime pe stricătorii de posturi.
Astfel Canulul 69 al Sfinţilor Apostoli porunceşte; “Dacă vreun episcop sau citeţ, sau cântăreţ, nu posteşte Sfântul Marele Post, sau Miercurea sau Vinerea, să se caterisească (adică să i se ia darul); afară dacă nu-i împiedecat de boală; iar de va fi mirean, să se afurisească”.

Ce este postul şi care e rostul lui

În Mărturisirea Ortodoxă (Partea 3, Răspuns la întrebarea 7) citim: “Postul este înfrânarea de toate mâncările, sau, la caz de boală numai de unele, de asemenea şi de băuturi şi de toate lucrurile lumeşti şi de toate lucrurile cele rele, pentru ca creştinul să poată face rugăciunea lui mai cu uşurinţă şi să împace pe Dumnezeu, încă şi pentru ca să omoare poftele trupeşti şi să câştige harul lui Dumnezeu...”
Postul este o fptă de virtute, un exerciţiu de înfrânare a posftelor trupului şi de întărire a voinţei, o formă de pocăinţă.
Postul foloseşte şi sufletului şi trupului, pentru că uşurează şi pe unul şi pe celălalt. Păstrează şi întăreşte sănătatea trupului şi dă aripi sufletului în râvna şi sârguinţa noastră spre asemănarea cu Dumnezeu şi cu îngerii, care n-au nevoie de hrană: “Postul este lucrul lui Dumnezeu, căci Lui nu-I trebuie hrană. Este viaţa şi petrecerea îngerească, pentru că îngerii sunt fără hrană. Este omorârea trupului, că acesta hrănindu-se ne-a făcut morţi; şi izgonirea patimilor este postul, căci lăcomia întărâtă patimile trupului” (Sf. Simeon al Tesalonicului).
Disciplina postului nu este o invenţie creştină. Ea îşi are  începutul în Legea Vechiului Testament. Citim acolo că Moise a postit patru zeci de zile şi patru zeci de nopţi pe Muntele Sinai, înainte de a primi din mâinile lui Dumnezeu Tablele Legii. Şi pâine n-a mâncat, şi apă n-a băut (Ieşirea, 36, 2; Deuteronomul 9,18; 8; Judecători 20,26; 1 Regi, 7,6).
În cartea Înţelepciunea lui Isus Sirah stă scris: “Nu fi nesăţios în nici o desfătare şi nu te apleca la mâncăruri multe. Că în mâncărurile cele multe va fi durere şi nesaţiul va veni până la îngreţoşare. Pentru nesaţ mulţi au pierit; iar cel înfrânat îşi va spori viaţa” (37, 32-34).
Sfinţii Evanghelişti Matei (4,2) şi Luca (4,2) spun că Mântuitorul însuşi a postit 40 de zile şi 40 de nopţi în pustie înainte de a începe să propovăduiască Evanghelia. I-a învăţat şi pe Ucenici cum să postească (Matei 6, 16-18), iar altă dată le-a spus că diavolul nu poate fi izgonit decât cu post şi rugăciune (Matei 17,21; Marci 9, 29).
Urmând pilda Domnului Hristos Apostolii şi ucenicii lor au postit şi ei (Faptele Apostolilor 13, 2,3; 2 Corinteni 6,5), şi tot ei au rânduit postul pentru toţi creştinii.

Postul este după asprimea lui de mai multe feluri:

a. Ajunarea desăvârşită, când nu mâncăm şi nu bem nimic, cel puţin o zi întreagă;
b. Postul aspru sau uscat (ξηροφγια) sau ajunarea propriu zisă.
    Mâncăm spre seră mâncări uscate (pâine şi apă, fructe uscate, seminţe etc.);
c. Postul obişnuit sau comun, când mâncăm la orele obişnuite, dar numai “mâncări de post”, adică nu mâncăm “de dulce” (carne şi peşte, brânză, lapte ouă, vin grăsime);
d. Post uşor (dezlegarea), când se dezleagă la vin şi untdelemn, la peşte, la anumite sărbători mari care cad în cursul posturilor de peste an.

După durata lui postul este de două feluri:

a. Post de o zi;
b. Post de mai multe zile;

Posturile de mai multe zile de peste an şi pricinile pentru care ţinem aceste posturi, sunt:

I. Sfântul şi Marele Post, care se mai numeşte şi Postul Patruzecimii, Păresemile, Postul Paştilor, este rânduit în cinstea Patimilor Domnului pentru curăţirea sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie şi pocăinţă, pentru împărtăşirea cu vrednicie cu Sfântul Trup şi Sfântul Sânge al Domnului Iisus Hristos.
El închipuieşte postul cel de 40 zile al Mântuitorului în pustie, înainte de a ieşi în lume pentru propovăduirea Evangheliei (Matei 4,2; Luca 4, 2).
Ţine şapte săptămâni, începând cu Duminica lăsatului sec de brânză (Duminica izgonirii lui Adam din Rai) şi se încheie în noaptea Sfintelor Paşti, la Învierea Domnului.
 Stă în legătură cu Sfintele Paşti - sărbătoare care se mută (are dată variabilă n.n.).
De aceea, începutul acestui post este arătat în calendarul fiecărui an.
E cel mai vechi, mai lung, mai aspru şi mai de seamă dintre posturile bisericeşti.
În acest post nu mâncăm: carne, ouă, brânză. De asemenea postim de: peşte, vin şi untdelemn. Mâncăm deci numai bucate fără unsoare, legume şi poame.
Se dezleagă la vin şi untdelemn numai Sâmbăta şi Duminica (pentru că în aceste zile se face Liturghie deplină).
Se dezleagă la peşte numai în ziua de Buna Vestire (25 Martie) şi în ziua de Florii, pentru că sunt Praznice Împărăteşti.
Zilele de deslegare la vin şi untdelemn, precum şi acelea în are deslegăm la peşte, s’au aşezat şi în altă parte şi trebuesc căutate la însemnarea despre; Zilele posturilor în care mâncăm untdelemn şi deslegăm la vin, precum şi la însemnarea despre Zilele posturilor în care mâncăm peşte.
Cu deosebită evlavie, se cuvine să postim săptămâna dela începutul Postului Mare şi săptămâna Patimilor.
Astfel, în săptămâna dela începutul Marelui Post; Luni şi Marţi, se mănâncă numai odată pe zi – seara – pâine şi apă. Iar în săptămâna Patimilor, afară de Joi – când facem două mese -, se mănâncă la fel; Vineri şi Sâmbătă e post desăvârşit.
Copiii, bătrânii şibolnavii sunt scutiţi de ajunare şi au voie  să mănânce bucate, cu untdelemn şi să bea vin în Postul Mare.

II. Postul Sfinţilor Apostoli sau al Sâmpietrului, s’a aşezat de Biserică în cinstea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, precum şi a celorlalţi Apostoli, care s-au ostenit pentru vestirea Evangheliei şi pentru răspândirea credinţei creştine.
Acest post e un prilej de înălţare a sufletului. Aminteşte şi de postul cu care Sfântul Apostol Pavel, împreună cu Barnaba, s-au pregătit înainte de trimiterea lor la propovăduire, din porunca Duhului Sfânt (Faptele Apostolilor 13, 2-3).
Stă în legătură cu Paştele şi cu Pogorârea Duhului Sfânt, care sărbători se mută (adică au date variabile n.n.). De aceea nu începe la data sorocită, ci ţine când mai mult, când mai puţin. Lăsăm sec însă totdeauna în Duminica Tuturor Sfinţilor, seara, şi postim până la 29 Iunie – ziua Sfinţilor Apostoli.
Dacă 29 Iunie cade Miercurea sau Vinerea, nu mâncăm de dulce.
E un post mai puţin aspru: nu mâncăm; carne, ouă, şi brânză.
Lunea, Miercurea şi Vinerea nu mâncăm untdelemn şi nu bem vin.
Marţea şi Joia dezlegăm la untdelemn şi avem voie la vin.
Sâmbăta şi Duminica se dezleagă la peşte.
Dacă în zilele de Luni, Marţi şi Joi cade vreun Sfânt mai mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (†), atunci mâncăm peşte; iară de cade Miercurea sau Vinerea, mâncăm numai untdelemn şi bem vin.
Întâmplându-se Miercurea sau Vinerea vreun Sfânt cu priveghere,  sau hramul bisericii, deslegăm la untdelemn, la vin şi la peşte.

III. Postul Sfintei Marii, sau al Sântă-Măriei Mari, numit şi Postul lui August, este postul dinaintea Adormirii Maicii Domnului, şi se ţine în cinstea Născătoarei de Dumnezeu, care, - după tradiţie -  înainte de a trece la cele veşnice, a petrecut în neîncetată rugăciune şi ajunare. Durează două săptămâni; dela 1 la 15 august.
Lăsăm sec la 31 Iulie; iar de va cădea această zi Miercurea sau Vinerea, lăsăm sec la 30 Iulie. Deasemenea, dacă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 August)  cade în zi de post (Miercurea sau Vinerea), se face dezlegare la peşte, iar de dulce mâncăm abia a doua zi, adică la  la 16 August. În ziua Adormirii mâncăm peşte.
Nu mâncăm în acest post: carne, ouă, brânză şi peşte.
Sâmbăta şi Duminica se dezleagă la untdelemn şi vin.
În timpul acestui post se citeşte mai cu osebire Paraclisul Maicii Domnului (al doilea).

IV. Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului, iarăşi ne dă putinţa curăţirii trupeşti şi sufleteşti.
A fost orânduit pentru a ne pregătii spre cuviincioasa întâmpinare a Naşterii Domnului şi închipuie noaptea în care trăia omenirea dinainte de venirea Mântuitorului, când Patriarhii şi Drepţii Vechiului Testament aşteptau împlinirea Scripturilor. Acest post aminteşte şi de  ajunarea de 40 zile a proorocului Moise în pustia Sinaiului, înainte de a primi Tablele Legii (Ieşirea 34,28), de postul de 40 de zile al profetului Ilie (3 Regi 19,8) şi de  postul Patriarhilor din Vechiul Testament. După cum aceia aşteptau venirea lui Mesia cu post şi rugăciune, aşa se cuvine să aştepte creştinii şi să întâmpine prin ajunare pe Cuvântul lui Dumnezeu, născut din Fecioara Maria.
Acest Post ţine 40 de zile; dela 15 Noiemvrie la 25 Decemvrie.
 Lăsăm sec în seara Sfântului Filip, la 14 Noemvrie. Dacă această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 13 Noemvrie.
Postim de: carne, ouă şi branză.
Lunea, Miercurea şi Vinerea mâncăm bucate fără unsoare şi fără vin. Marţea şi Joia, se dezleagă la untdelemn şi vin, iar Sâmbăta şi Dumineca, se dezleagă la peşte, untdelemn şi vin.
Dacă în zilele de Lunea, Mercurea şi Vinerea, prăznuim vreun Sfânt mare, însemant în calendar cu cruce neagră (†), mâncăm untdelemn şi bem vin; iară de va cădea hramul bisericii, sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie (†), atunci deslegăm şi la peşte.
Marţea şi Joia mâncăm peşte, untdelemn şi bem vin, când cade în aceste zile vreun sfânt mare, hramul sau sărbători însemnate cu culoare roşie.
În ziua cea din urmă a acestui post (Ajunul Crăciunului) se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până la ivirea luceafărului de seară, care închipuie Steaua Magilor; api mâncăm mîncări uscate: seminţe, poame, etc.
În această zi preotul umblă cu Icoanan Naşterii, cântând Troparul Praznicului, aducând prin aceasta în casele creştinilor Vestea cea Bună a marei sărbători din ziua următoare.
În ziua Crăciunului, în ori ce zi ar cădea, se mănâncă de dulce.


- Pastorale
- Zile de Post     
- Dezlegare la vin şi untdelemn (ulei)
- Dezlegar la peşte
- Se mănâncă de dulce
- Nu se face Nuntă
- Spovedania
- Maslul
- Acte de evlavie
- Pomenirea obştească a morţilor
- Parastasele
- Nu se fac Parastase
- Purtearea Capetelor
- Sărindarele
- Aducerea de prinoase
- Aducerea de pârgă
- Acatiste, Privegheri, Rugăciuni
- Sărbătorile mari

- Cuprinsu/Inhaltsverzeichnis