sicut ante dictum est

          
                Protoiereu Radu Constantin Miron,
           delegatul I.P.S. Mitropolit Augustin al Germaniei

           Cuvânt des salut la Adunarea bisericească,
                                 din 13 iunie 1992,  în  Freiburg

Prot. Radu Constantin Miron hp 1
                                       Prea Cucernici Părinţi,
                                   Doamnelor şi Domnilor,
                                   Fraţi  creştini,


Am deosebita onoare şi plăcere, de a transmite tuturor celor prezenţi, salutul părintesc şi arhiereasca binecuvântare, a Inalt Prea Sfinţitului Mitropolit Augustin al Germaniei, Exarh al Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol pentru Europa Centrală.
Înalt Prea Sfinţia Sa m’a rugat, de asemenea, să Vă transmit urările sale sincere, pentru o bună desfăşurare a lucrărilor acestei adunări.
Permiteţi-mi, cu această ocazie, să Vă expun şi următoarele gânduri:

Se împlinesc în curând 50 de ani, de când - la sfârşitul celui de-al 2-lea război mondial – răposatul Protoiereu Arhipresbiter Emilian Vasiloschi, a pus bazele organizării Bisericii Ortodoxe Române din Germania.
Vrednicul de pomenire slujitor al altarului Domnului, care-şi iubea şi Biserica şi neamul, a ales atunci singura cale posibilă, care era în conformitate cu sfintele canoane, adică cu dreptul bisericesc: a cerut oblăduirea canonică a Sfintei Patriarhii Ecumenice.
Patriarhia Ecumenică, cunoscând situaţia pastorală a românilor ortodocşi din Germania, le-a acordat protecţia spirituală, mai întâi prin Sf. Arhiepiscopie a Tiatirelor, de la Londra (I.P.S. Arhiepiscop Atenagora), iar mai târziu, prin Arhiepiscopia Rusă pentru Europa Centrală, condusă de răposatul Arhiepiscop Gheorghe (Tarasov) de Siracuza, iar actualmente, de I.P.S. Arhiepiscop Gheorghe (Wagner) de Eudociada.

La 22 aprilie 1992, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice a hotărât transferarea acestor parohii ortodoxe româneşti din Germania, sub jurisdicţia Mitropoliei Ortodoxe Greceşti din Germania, condusă de I.P.S. Mitropolit Augustin al Germaniei, Exarh al Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, pentru Europa Centrală.
Cred că ar fi bine să examinăm motivele, dar şi urmările acestei decizii patriarhale:

 - Actul transferării este un act administrativ, intern al Patriarhiei Ecumenice. Nu este o acţiune îndreptată împotriva nimănui, şi mai ales nicicum împotriva unei Biserici Ortodoxe surori.
Scopul transferării este, după cum se menţionează în scrisoarea patriarhală şi sinodală, de a acorda „o conducere duhovnicească şi protecţie pastorală” acestor credincioşi.
Cine acuză Sf. Patriarhie Ecumenică, dar şi Mitropolia Germaniei, de o amestecare în treburile interne alei unei alte Biserici, ignoră faptele, şi nu este conştient, de apartenenţa- aproape semi centenară a Bisericii Ortodoxe Române din Germania, de Patriarhia din Constantinopol.

- Actul transferării s’a făcut la cererea repetată a comunităţilor ortodoxe româneşti din Germania.
I.P.S. Gheorghe, având în componenţa Arhiepiscopiei sale comunităţi ortodoxe ruseşti, româneşti, sârbeşti, franceze, nemţeşti, suedeze ş.a. în două ţări ale Europei, desigur, nu s’a putut ocupa în mod mai special de soarta parohiilor ortodoxe româneşti din Germania.

- Un alt motiv este desigur prezenţa a unui mare număr de credincioşi ortodocşi români în Germania, care sunt lipsiţi tocmai de „o conducere duhovnicească şi protecţie pastorală”.
Adunarea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, care s’a ţinut în ziua de 15 martie a.c., la Constantinopol, a scos în evidenţă importanţa unităţii ortodoxe, mai ales în ziua de astăzi, când Ortodoxia este ameninţată de atâtea pericole mai vechi sau noi.
De aceea, în mesajul Patriarhilor, din 15 martie 1992, se subliniază: <<Toate acestea ne cheamă, pe noi ortodocşii, la o unitate mai profundă, unitate spirituală, dar şi canonică. Din nefericire, această unitate este ameninţată adeseori de grupări schismatice, care există în afara structurii canonice a Bisericii Ortodoxe. Reflectând acest fapt, suntem convinşi că e necesar, ca toate Sfintele Biserici Ortodoxe locale să condamne, în solidaritate deplină, aceste grupări schismatice şi să se abţină de la orice legătură cu aceste grupări, oriunde ar fi ele, până ce se vor întoarce, că după cuvintele Sf. Ioan Gură de Aur,  nici sângele mucenicilor nu poate spăla păcatul dezbinării, şi, că, dacă aduci schisma în Biserică, nu faci un rău mai mic, dacă ai cădea în erezie>>.”

- Decizia Patriarhiei Ecumenice trebuie văzută şi în acest context: Sarcina milenară a Scaunului Ecumenic este tocmai de a păstra unitatea spirituală a Sfintei Biserici Ortodoxe, dar şi unitatea canonică. De aceea, grija Exarhului Patriarhiei Ecumenice, a I.P.S. Mitropolit Augustin, va fi să vegheze şi să lupte mai departe, pentru respectarea absolută a dreptului bisericesc.

- Dar să vedem şi urmările transferării: Biserica Ortodoxă Română din Germania va fi organizată şi în continuare, ca o unitate bisericească aparte, în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Greceşti din Germania.
În fruntea ei stă vicarul numit încă de I.P.S. Gheorghe Tarasov, protoiereul Dumitru Emanoil Popa. Şi aş dori să exprim cu această ocazie şi mulţumirile Bisericii pentru activitatea neobosită a Înalt Prea Cucerniciei Voastre, Părinte Dumitru.
De 20 de ani slujiţi altarul Domnului şi de peste 25 de ani conduceţi comunitatea românilor ortodocşi din Germania. Dumnezeu să Vă binecuvânteze şi să Vă dăruiască sfintei Biserici „în pace, întreg, cinstit, sănătos, îndelungat în zile, drept învăţând cuvântul adevărului Său”.

- Am spus că Biserica Ortodoxă Română din Germania va fi organizată şi în continuare, ca o unitate bisericească separată, în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Greceşti din Germania.
Aceasta înseamnă, că îşi va păstra caracterul românesc, în ceea ce priveşte limba de cult, cultura religioasă, muzica bisericească, obiceiurile româneşti ş.a.m.d.
Şi orice afirmaţie, care pune la îndoială această intenţie, este – Vă rog să-mi iertaţi expresia – de natură calomnioasă.
Intenţia Mitropoliei şi a Î.P.S. personal este, să Vă păstraţi identitatea naţională şi religioasă, să fiţi adică români ortodocşi. Orice efort în acest sens, va fi suportat şi sprijinit de către Înalt Prea Sfinţia Sa.

- Mitropolia Ortodoxă Greacă din Germania este recunoscută în toate landurile Republicii Federale a Germaniei, ca „persoană juridică de drept public”.
Această recunoaştere înseamnă, că are aceleaşi drepturi  ca cele două Biserici mari din Germania.
Din punct de vedere juridic, apartenenţa comunităţilor româneşti reprezintă pentru acestea o îmbunătăţire a statutului lor, fapt care deschide noi perspective, pentru o mai bună organizare a acestor parohii.

- O mai bună organizare a parohiilor noastre: acesta va fi scopul activităţii noastre pastorale în săptămânile şi lunile ce vin.
Vă invit să participăm cu toţii la această datorie sfântă, şi Vă rog să păzim cu sfinţenie „Haina Domnului cea fără cusătură”, Sfânta noastră Biserică.

Prea Cucernici Părinţi, fraţi creştini,

- La invitaţia Părintelui Popa şi din încredinţarea I.P. Sfinţitului nostru Chiriarh, voi asista la lucrările acestei adunăr,i şi voi prezenta în continuare I.P.S. Sale raportul meu.
Desigur, Vă stau la dispoziţie, dacă aveţi întrebări mai concrete. Mâine sărbătorim „Duminica Mare, Pogorârea Sfântului Duh, venirea Mângâietorului.
Acest Duh Sfânt, care pretutindeni este şi toate le împlineşte, să conducă lucrările acestei adunări, să ne curăţească de toată întinăciunea şi să mântuiască sufletele noastre. Amin.”


Pr. Radu Constantin Miron - Freiburg 13 iunie 1992


Pentru conformitate: Protoiereu Sorin Petcu, Iunie, a.D. 2008

Continuare în: secundum consilium
Cuprinsul/Inhaltsverzeichnis