Biserica Maria Schutz
locaş comun de rugăciune pentru
minorităţile ortodoxe din Freiburg
“Cel mai grandios lucru în univers este un om bun care se luptă cu restriştea; totuşi este unul mai mare: acesta-i omul bun care îi vine în ajutor” (Oliver Goldsmith * 1728-1774).
În capitolul precedent – ecclesiae pro omnibus orthodoxis –
am consemnat faptul, că, în anul 1980, Carl- Gerold Fürst – Profesor de drept canonic la Facultatea de Teologie din Freiburg (foto stânga), Preotul Karl-Heinz Schirmer – Decanul Şcolii Evanghelice din Freiburg (foto dreapta), Protoiereul Dumitru Popa (foto mai jos, stânga) şi Tatiana Miron (foto mai jos, dreapta) – de la parohia română, au rugat Arhiepiscopia Romano–Catolică din Freiburg, să pună la dispoziţia minorităţilor ortodoxe din Freiburg, vechea bisericuţă Maria-Hilf din cartierul Wiehre, care nu mai era de mare folosinţă decât doar sporadic.
.
.
Circula pe atunci zvonul (dealtfel neconfirmat), că biserica urma să fie dărâmată, deoarece se afla în zona prin care urma să treacă un tunel, a cărui construcţie, orăşenii freiburghezi cu locuinţe la strada de tranzit cât şi automobiliştii de pretutindeni o aşteptau cu mare interes de …. peste 25 de ani.
Tunelul însă întârzia să fie construit, mai puţin din lipsă de bani sau mână de lucru, şi mai mult din cauza neînţelegerilor, dintre potrivnici şi susţinători. Zvonul despre dărâmarea bisericii putea să fie adevărat, deoarece, nici biserica şi nici cartierul Knophäusle nu aveau încă vârsta seculară, pentru a putea fi luate sub ocrotire de către Comisia Monumentelor Istorice şi, odată cu acest act, să fie damnate la existenţă veşnică, fără a li se schimba pe dinafară frumuseţea cea dintâi.
Rugămintea celor patru binevoitori şi ostenitori a fost rodnică. Cu binecuvântarea Arhiepiscopului Dr.Dr. Oskar Seier (1978-2003), Parohia romano-catolică Maria Hilf a oferit gratuit comunităţilor ortodoxe din Freiburg, capela Maria Hilf, ca locaş de rugăciune.
ArhiepiscopiaRromano-Catolică a suportat cheltuielile pentru renovarea interiorului, a instalat caloriferul. Biserica Evanghelică din provincia Baden-Württenberg (Evangelische Landeskirche) a preluat cheltuielile pentru iconostasul construit corespunzător desenului alăturat întocmit de restauratorul Frank D. Hemken din Pfitztal, având data de 12 august 1980.
Cheltuielile pentru renovarea şi amenajarea bisericii au fost evaluate la vremea aceea de către cei neiniţiaţi, la aproximativ 450.000,00 DM.
În acelaşi an, 1980, Profesorul Carl–Gerold Fürst şi Karl-Heinz Schirmer au iniţiat constituirea Asociaţiei de lucru Bisericile Răsăritene (Arbeitsgemeinschaft Ostkirchen), asociaţie în care tot creştinul era invitat să devină membru – indiferent de confesiune sau de oraşul în care locuia.
Scopul principal al asociaţiei era acoperirea cheltuielilor de întreţinere a bisericii, cu ajutorul financiar oferit de membrii asociaţiei, contribuţia anuală de membru fiind de fantastica sumă de 12 DM (pe atunci –aproximativ preţul pentru cinci pachete de ţigarete!), comunităţile ortodoxe fiind scutite de orice contribuţie financiară pentru întreţinerea cheltuielilor de întreţinere (apă, curent, căldură), cu excepţia cheltuielilor pentru curăţenie. Majoritatea membrilor asociaţiei au fost români ortodocşi şi creştini de confesiune catolică şi evanghelică.
.
În zilele de 18 şi 19 octombrie 1980, în cadrul unui serviciu religios ecumenic în Biserica Maria-Hilf, în prezenţa Î. P. S. Mitropolit Augoustinos al Germaniei (Exarhul Patriarhiei Ecumenice), după care biserica veche Maria Hilf a fost încredinţată comunităţilor ortodoxe din Freiburg, cheia locaşului de cult fiind înmânată simbolic Preşedintelui Asociaţiei Bisericilor Răsăritene (Arbeitsgemeinschaft Ostkirchen) – Profesorul Carl-Gerold Fürst. Tot atunci s-a orânduit, în viitor, bisericuţa Maria Hilf să se numească Maria Schutz.
După slujba ecumenică în biserica Maria Hilf slujitorii bisericeşti şi participanţii la serviciul religios ecumenic, într-o impresionant de frumoasă procesiune, au mers în biserica Maria Schutz, unde s-a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie de către I.P.S. Augoustinos, Părintele Dumitru Em. Popa şi Părintele Nikolae Kosinski (foto stânga).
Instalarea iconostasului care desparte altarul de naos, a făcut ca biserica să arate cât de cât ortodoxă.
Primele icoane împărăteşti au fost din hârtie fotografică de dimensiuni mai mari, aplicată pe lemn. Vechea icoană veritabilă a hramului (Maica Domnului cu Pruncul Iisus) a fost restaurată pentru suma de 4.000 DM.
Profesorul Carl-Gerold Fürst şi decanul Karl-Heinz Schirmer au iniţiat şi încurajat împodobirea iconostasului cu icoane autentice, adică realizate în stilului bizantin-ortodox.
A fost voia lui Dumnezeu, ca toate icoanele care împodobesc iconostasul să fie realizate, de către trei pictori de origine română, şi anume: Arhidiaconul Gabriel-Alexandru Sibiescu din Buzău, Ion Ipser din Nürnberg şi Livia Piso din Tuscania (Italien).
Românii şi grecii au împodobit locaşul de rugăciune cu mobiliar specific bisericesc (analoguri, sfeşnice, covoare, precum şi obiecte de cult – îndeosebi icoane).
Românii au fost primii care au săvârşit regulat slujbe în biserica Maria Schutz. Din anul 1981 au slujit în această biserică şi grecii, care au devenit numeric superiori românilor.
Comunitatea rusă, de nici măcar zece enoriaşi în vremea aceea, avea la dispoziţie Capela Peterhof, în care, odată în lună slujea, venind de la Düsseldorf (cca 600 km), un preot ortodox rus (Părintele Nikolai Koşinski), de sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Ecumenice.
Sârbii ortodocşi, din lipsă de preoţi, nu prea s-au făcut remarcaţi. Începând din anul 1990 slujeau Dumnezeiasca Liturghie sâmbăta seara, cu ajutorul preoţilor veniţi de la Karlsruhe sau Villingen-Schwenningen.
Cheltuielile pentru întreţinerea bisericii (curent, apă, căldură) erau suportate de către Asociaţia Bisericilor Răsăritene (Arbeitsgemeinschaft Ostkirchen = AG-Ostkirchen), al cărei obiectiv iniţial a fost punerea unui locaş de rugăciune la dispoziţia minorităţilor ortodoxe din Freiburg. Încă de la înfiinţarea acestei Asociaţii, românii au format majoritatea membrilor contribuabili de confesiune ortodoxă. În relaţiile cu celelalte Biserici şi confesiuni creştine din Freiburg s-au făcut remarcaţi prin susţinerea şi participarea la acţiunile cu caracter ecumenic desfăşurate pe plan local (Ökumene vor Ort).
Din 1982, împreună cu Asociaţia de lucru Biserici Creştine din Freiburg, în fiecare an, la 5 decembrie, are loc serviciul religios ecumenic Vecernia Sfântului Nicolae (Ökumenische Sankt Nikolaus Vesper), oficiat de către preoţi ortodocşi, catolici şi evanghelici, împreună cu corul bisericii române şi corala bisericii Maria-Hilf, prezenţi fiind creştini de diferite confesiuni. Slujba Vecerniei, alcătuită din elemente liturgice din tradiţia răsăriteană – ortodoxă şi din cea apuseană catolică şi reformată (evanghelică) este interpretată ca expresie a mărturisirii credinţei creştine, în comuniunea iubirii creştine.
Începând de prin anul 2000, situaţia generală a comunităţilor ortodoxe din Freiburg s-a schimbat fundamental, prin creşterea sau descreşterea numărului enoriaşilor de diferite naţionalităţi: români, greci, ruşi, sârbi, bulgari, georgieni, majoritari devenind văzând cu ochii românii şi ruşii, Capela Peterhof devenind neîncăpătoare pentru comunitatea rusă.
Întrucât destinaţia bisericii Maria Schutz era aceea de a fi folosită de către toate minorităţile creştine ortodoxe din Freiburg, ruşii şi sârbii au cerut să slujească şi ei aici, mai ales că nu erau obligaţi să contribuie financiar la întreţinerea ei. Aceasta a făcut ca şi acest locaş de cult să devină neîncăpător pentru cele patru comunităţi, care pretindeau să slujească în fiecare Duminică, la o oră cât de cât ortodoxă, deoarece creştinului ortodox din diasporă nu-i place să vină la biserică prea de dimineaţă, dar nici să plece de la biserică la ceas târziu, după amiază, ca să nu strice pacea familiei. Pentru că există familii mixte cu obiceiuri consfinţite, în care duminica, bărbatul (neortodox) aşteaptă de la soţia ortodoxă să-i servească la masă „ciorba caldă la orele 12:00 fix”.
Protoiereu Srin Petcu Müllheim, 3 septembrie 2016