Pentru extindere
daţi „Klick” pe imagini
«Scopul principal al religiei nu e de a introduce pe om în cer, ci de a introduce cerul în om». (Lubbock)
Sărbătorile creştine sunt zile anumite din cursul anului bisericesc. Ele se deosebesc de celelalte zile (obişnuite) prin încetarea ocupaţiilor de toată ziua (de aici şi expresia cu ţinere) şi participarea la dumnezeieştile slujbe în biserică, prin care sunt prăznuite sărbătorile respective.
După însemnătatea lor, sărbătorile creştine (ortodoxe) sunt de două feluri şi anume:
I. Duminicile de peste an;
II. Sărbătorile domneşti numite şi praznice împărăteşti, închinate preamăririi lui Dumnezeu sau a uneia din feţele Sfintei Treimi, îndeosebi a Fiului lui Dumnezeu, Hristos Mântuitorul;
III. Sărbători închinate unor Sfinţi mai aleşi, între care cele dintâi sunt Sărbătorile Maicii Domnului, cea dintâi între Sfinţi.
I a. Duminica este ziua cea dintâi a creaţiunii;
I b. E ziua în care a înviat Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos (Matei 28, 1-7; Marcu 16,2);
I c. E ziua în care S-a pogorât Sfântul Du peste Sfinâii Apostoli (Faptele Sfinţilor Apostoli 2, 1 şi urm.);
I d. E ziua în care, încă de la început, s-a săvârşit în Biserica creştină „frângerea pâinii” adică Dumnezeiasca Liturghie.
II Praznicele mari sau Împărăteşti din cursul anului sunt:
II 1. Sfintele Paşti sau Sărbătoarea Învierii Domnului, considerată cea mai veche
şi mai mare sărbătoare creştină, „sărbătoarea sărbătorilor şi praznicul praznicelor”;
II 2. Înălţarea Domnului Iisus Hristos la cer, care cade întotdeauna joia,
la patruzeci de zile după Sfintele Paşti;
II 3. Rusaliile – numită în popor şi Duminica Mare – sau Duminica Pogorârii Duhului Sfânt,
care cade la cincizeci de zile după Sfintele Paşti, sau la zece zile după praznicul Înlţării Domnului;
II 4. Sfânta Treime, care se serbează luni după Duminica Pogorârii Sfântului Duh (vezi mai jos NB*);
II 5. Schimbarea la faţă a Domnului, la 6 august;
II 6. Naşterea Domnului sau Crăciunul, la 25 decembrie;
II 7. Tăierea împrejur a Domnului, la 1 ianarie respectiv la 8 zile după Crăciun;
II 8. Botezul Domnului, Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, la 6 ianuarie;
II 9. Întâmpinarea Domnului (Stretenia), la 40 de zile după Crăciun, adică la 2 februarie;
II 10. Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile, Duminica Stâlpărilor sau Duminica Floriilor);
II 11. Tot între praznicele împărăteşti se numără de obicei şi Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie;
Următoarele Sărbători: Sfintele Paşti, Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile sau Duminica Stâlpărlor), Înălţarea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) şi Sfânta Treime) sunt sărbători mişcătoarea sau schimbătoare, deoarece data lor depinde de data Sfintelor Paşti, care se schimbă în fiecare an, în funcţie de Calendarul Iulian (vezi despre Pascalia ortodoxă).
Celelalte sunt sărbători cu dată fixă. Ele cad în fiecare an în aceeaşi zi a lunii, dar nu în aceeaşi zi din săptămână.
III. Praznicele închinate preacinstirii Maicii Domnului:
1. Naşterea Maicii Domnului, sau Sântă-Maria mică, la 8 septembrie;
2. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Vovidenia sau Ovedenia, la 21 noiembrie;
3. Buna Vestire, sau Blagoveştenia, la 25 martie;
4. Adormirea Maicii Domnului, sau Sântă Măria mare, la 15 august.
IV. Sărbătorile Sfinţilor mai mari, menţionate aici în ordine cronologică
(corespunzător anului bisericesc, care începe la 1 septembrie), sunt:
1.26 octombrie: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie sau Sâmedru;
2. 8 noembrie: Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, sau Sfinţii Voevozi;
3. 6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae – ArhiepiscopulMirelor Lichiei;
4. 27 decembrie Sfântul Arhidiacon şi întâiul mucenic Ştefan;
5. 1 ianuarie: Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei;
6. 7 ianuarie: Sfântul Ioan Botezătorul, Proorocul şi Înainte-Mergătorul Domnului;
7. 30 ianuarie: Sfinţii Trei Ierarhi – Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur
sau Trisfetitele;
8. 23 aprilie: Sfântul Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de birunţă;
9. 21 mai: Sfinţii Împărăţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi maica sa Elena;
10. 24 iunie: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul sau Drăgaica;
11. 29 iunie: Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sau Sânpetru;
12. 20 iulie: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul;
13. 1 august: Aflarea Sfintei Cruci;
14. 29 august: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul;
14. 14 octombrie: Sfânta Cuvioasă Parascheva sau Vinerea Mare;
Arhidiacon Gabriel Sibiescu:
Naşterea Domnului
V. Praznice Împărăteşti (în ordine cronologică) cu dată fixă sunt:
25 Decembrie: Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos (Crăciunul);
1 ianuarie: Tăierea împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos;
6 ianuarie: Botezul sau Arătarea Domnului (Boboteaza);
2 februarie: Întâmpinarea Domnului sau Stretenia;
25 martie: Buna-Vestire a Maicii Domnului sau Blagoveştenia;
6 august: Schimbarea la faţă a Domnului sau Pobreajenul;
15 august: Adormirea Maicii Domnului sau Sântămăria Mare;
8 septemvrie: Naşterea Maicii Domnului sau Sântămăria Mică;
14 septemvire: Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii;
21 noemvrie: Intrarea în Bisercă a Maicii Domnului.
VI. Praznice Împărăteşti cu dată schimbătoare, dependente de data Sfintelor Paşti
1. Intrarea Domnului în Ierusalim, Duminica Stâlpărilor sau a Floriilor;
2. Învierea Domnului – Duminica Învierii, Pogorârea la iad sau Sfintele Paşti;
3. Înălţarea Domnului la ceruri sau Ispasul;
4. Duminica Pogorârii Sfântului Duh sau Rusaliile;
5. Sfânta Treime,* luni după Pogorârea Sfântului Duh.
NB* În Învăţătura de Credinţă Ortodoxă Sărbătoarea în Sfinei Treimi nu este menţionată printre Praznicele împărăteşti, deşi este închinată preamăririi lui Dumnezeu în Treime (Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh), iar în calendar este scrisă cu roşu şi însemnată cu cruce roşie înainte.
De luat aminte!
Biserica Ortodoxă învaţă pe creştinii ortodocşi să nu ţină sărbătorile de provenienţă păgână, precum Foca, Păliile, Filipii, Joile-Verzi şi, probabil, şi altele, mult mai numeroase, ci numai cele rânduite de către Sfinţii Părinţi, menţionate mai sus.
Coborârea la Iad
Mânăstirea Moldoviţa
Frescă din 1537