Ortodoxia.de
Română Română
Deutsch Deutsch
Română Română
Deutsch Deutsch
  • Home
  • Impressum
  • File de istorie – Biserica română din Freiburg
    • Actualitate
      • Slujbă arhierească la Freiburg (14 martie 2010)
      • Târnosirea (sfinţirea) bisericii (9-10 iunie 2016)
      • Chronographia eccelsiae
      • non licet!
      • ut omnes unum sind (Ioan 17,21)
      • castigatio sau mustrare *
      • Icoana hramului bisericii
      • Retrospectivă
    • Programul Sfintelor Slujbe
    • Crăciunul
    • Crăciunul – Naşterea Domnului
    • Serbarea de Crăciun
    • Gânduri de Crăciun în anul Domnului 2019
    • Crăciunul în anul mântuirii 2022
    • Crăciunul în anul Domnului 2023
    • Crăciunul în anul 2024
    • Sfintele Paşti în anul Domnului 2025
    • Sfintele Paşti – Învierea Domnului 2019
    • Sfintele Paşti – Învierea Domnului
    • Sfintele Paşti în anul Domnului 2022
    • Gânduri de Sfintele Paşti, în anul 2023
    • Sfintele Paşti în anul Domnului 2024
    • Sfintele Paşti – Programul Sfintelor Slujbe
    • Praznice Împărăteşti
    • Biserica ortodoxă română din Freiburg – File de istorie
    • Retrospectivă
    • retro temporis I
      • Retro temporis II
      • Retro temporis III
    • innovatio
    • Laudatio
    • novitas carissima
    • Reporter
    • ecclesia nostra
    • ab exordis constructionis
    • aedificium ecclesiae
    • ecclesia pro omnibus orthodoxis
    • ecclesia in medium
    • Arrogantia
    • sacra aestimablia
    • consecratio ecclesiae
  • Info
  • Istoric
    • Prezenţă românească în Germania
      • Capela Ortodoxă Română de la Lipsca (Leipzig)
      • Slujitorii de la Capela română din Lipsca
      • Biserica Ortodoxă Română din Berlin 1938 – 1945
      • Procese Verbale 1938-1945 – Berlin
      • Personalul Bisericesc de la Berlin
      • Procese Verbale 1945-1953
      • Biserică în refugiu 1945-1953
      • Biserică de exil I (1953-1963)
      • Biserică de exil II (1963-1992)
    • Inceput nou
      • Episcopia
      • Strădanii zadarnice
      • Războiul cel dintre noi
      • Casus adversus
      • Infideliter
      • nulla res – nimic
      • mite et callide
      • hoc sperans ut
    • Dificultăţi I
      • approbatio
      • Quo vadis?
      • omni festinatione
      • coniuratio sacerdotum
      • Libera legatio
      • instabilis gressus
      • insolenter
      • modestior epistula
    • Dificultăţi II
      • appellare ad imperatorem
      • restitutio ordinis
      • convocatio consilii
      • turbulenta contio
      • sicut ante dictum est
      • secundum consilium
      • hoc animo ad augoustinum
      • exclusio
    • Jurisdicţie nouă I
      • Augoustini epistola ad Rumanos
      • Maledicere sine argumento
      • solutio eparchiae
      • infestae declarationes I
      • infestae declarationes II
    • Jurisdicţie nouă II
      • positio mentis – stare de spirit
      • redintegratis viribus – cu forţe refăcute
      • inter quae – între timp
      • pendulus status – nestatornicie
      • paulo post – nu mult timp după aceea
      • inter decem annos – timp de zece ani
    • nunc dimittis, Domine
      • Festivitatea de la Freiburg – 2 Martie 2003
        • Sorini sacerdotis allocutio
          • Augoustini alloquium
  • Memorabilis – vrednici de pomenire
    • Părintele Emilian Vasiloschi – biografia
    • Părintele Emilian Vasiloschi – Necrolog
    • Părintele Protoiereu Dumitru Emanoil Popa – biografia
    • Părintele Protoiereu Dumitru Emanoil Popa – Necrolog
    • Centenar Pr. D. Popa (913-2013)
    • Mitropolitul român Visarion Puiu
    • Testamentul Mitropolitului Visarion Puiu
    • Arhimandritul Graţian Radu
    • Arhiepiscopul român Teofil Ionescu
    • Samosfeaţii sau «Practica Alexandrină»
  • Cultură românescă
    • Literare
    • linqua nostra
    • Limba noastră
    • Nostalgii literare
    • Folclor comparat
    • Gânduri de Crăciun
    • Rugăminte
    • Balul Carnavalului
    • Săracu, Ilie!
    • Parodii din refugiu
    • Mărturisire
    • Înstreinare
    • De-ale Postului Mare
    • Pribeagul
    • Balada Linei din Dudeşti
    • Zis-a Domnu
    • Ferma
    • E ziua ta
    • Imagini de toamnă
      • Din bucuriile copilăriei
    • Din bucuriile copilăriei
  • Pastorale
    • Pastorale I
      • În loc de prolog
      • Posturile din anul bisericesc
      • Zile de post
      • Dezlegare la vin şi untdelemn
      • Dezlegare la peste
      • Se mănâncă dulce sau de frupt
    • Pastorale II
      • Nu se face nuntă
      • Spovedania
      • Sfântul Maslu
      • Acte de evlavie
    • Pastorale III
      • Pomenirea obştească a morţilor
      • Parastasele
      • Nu se fac parastase
      • Purtarea capetelor
      • Sărindarele
      • Aducerea de prinosuri
      • Aducerea de pârgă
      • Acatiste, Privegheri, Rugăciuni
      • Sărbătorile mari
    • Pastorale IV
      • Sfântul Ierarh Haralambie
      • Sfântul mucenic Trifon
      • Sfânta muceniţă Parascheva Romana
  • Teologice
    • Despre Pascalia Ortodoxă
    • De dominica oratione
    • Jurisdicţia canonică a Diasporei ortodoxe
    • Ortodoxia în timpul lui Petru Movilă
  • Soultzmatt
    • Eroii români de la Haltingen
    • O filă tristă de istorie românească
    • Historia in breve coacta
    • memoria miseriarum
    • Vivax recordatio
      • Eroii români de la Haltingen
    • Cimitirul militar român de la Soulzmatt
    • Locuri de pelerinaj de Ziua Eroilor
      • Pomelnicul de la Soultzmatt
      •  Frate Ioane
      • Sermo memorialis
    • Triumphales imagines
      • de ziua Eroilor Români
    • Relatio gratiae
      • 1 decembrie 1986
    • traditur memoriae
    • Pelerinaje la Soultzmatt
    • Pelerinage
      • 2013
        • Documentar
        • De Ziua Eroilor Români
        • qui documentis probat
        • Dr. Mihai Neagu – allocutio
        • apotheosis
          • Dr. Mihai Neagu – allocutio
      • 2014
        • 2014 Triumphales imagines
        • 2014 Dr. Mihai Neagu – allocutio
      • 2015
        • De Ziua Eroilor Români
        • Apotheosis
        • Dr. Mihai Neagu – allocutio
      • 2016
        • De Ziua Eroilor Români
        • apotheosis
        • allocutio
      • 2017
        • de Ziua Eroilor Români
        • allocutio
        • apotheosis
      • 2018
        • De Ziua Eroilor Români
        • allocutio
        • apotheosis
    • Documentar
    • 2019
      • de Ziua Eroilor Români
      • allocutio
      • apotheosis
 
Blog
Home Biserica română din Freiburg Blog innovatio
28 nov. 2018

innovatio

0
  • 28. noiembrie 2018
  • 4542 Views
  • 0 Likes
  • Biserica română din Freiburg

Pentru extindere
daţi „Klick” pe imagini

Începutul ste jumătatea întregului (Pytagora).
E nevoie numai de a începe; restul îl va aduce la îndeplinire situaţia
(Sallustius).

I. Innitium – La început − Cu vrednicie şi cu osârdie

Părintele Dumitru Popa n-a venit de la Paris la Freiburg cu mâna goală. Printre preţioasele bagaje aduse cu el se afla şi bogata-i experienţă, căpătată în sânul comunităţii ortodoxe române din Paris, care depăşise deja o sută de ani de existenţă.
În anii petrecuţi la Paris, Părintele a fost foarte activ în viaţa parohiei de acolo; a îndeplinit mai multe funcţii în acelaşi timp: paracliser, cântăreţ bisericesc, membru în consiliul parohial, membru în corul bisericii, membru în echipa de teatru. Avea înclinare şi spre arta scrisului. Poezii, istorioare, cu oarecare probabilitate şi piese de teatru – compuse de el – au făcut parte din repertoriul programelor culturale, cu ocazia marilor sărbători ortodoxe.
În anii de după ultimul război, până pe la jumătatea deceniului al şaselea al secolului trecut, românii ortodocşi din Paris au excelat prin ataşamentul faţă de Biserica lor, pe care au apărat-o pe cât le-a fost cu putinţă, de orice fel de înstrăinare impusă sau viclenită dinafară, dar şi prin osârdia şi jertfelnicia, cu care au promovat viaţa culturală şi religioasă a coloniei româneşti de aici.

Biserica ortodoxă română
Acoperământul Maicii Domnului
din Freiburg, Schützen Allee 16

Corul C a r m e n
de la Biserica română din Paris

Câţiva români – clerici şi mireni – stabiliţi în cetatea de pe Sena, cu mult talent şi cu dragoste de tot ceea ce este ortodox şi românesc, au fost o adevărată binecuvântare pentru comunitatea românească de aici, cum a fost de pildă,  dirijorul şi compozitorul român Traian Popescu (*1920 -† 2007) .
De la Părintele Popa au rămas câteva albume cu fotografii, în care au fost imortalizate momente deosebit de impresionante, din manifestările culturale şi religioase, la diferite ocazii din viaţa comunităţii româneşti din Paris.
Ca să nu se creadă, că am lăsat prea mult spaţiu fanteziei, am crezut de cuviinţă, să publicăm câteva imagini cu ansamblul coral Carmen, cu echipa de dansuri naţionale româneşti şi cu echipa de teatru, care, an de an, au  înfrumuseţat Sfintele Sărbători mai mult decât ne puteam închipui. În unele imagini se pot distinge chipul Părintelui Dumitru Popa, al doamnelor Marica Spânache, Elisabeta Nacu şi Rodica Veria Popa (Rodica la vârsta preşcolară). Se poartă „româneşte” chiar şi în excursie.

Traian Popescu (1920 – 2007)

Cei care l-au cunoscut pe Părintele Popa, în timpul când dânsul locuia la Paris, povestesc cu entuziasm dar şi cu nostalgie despre angajamentul lui în viaţa comunităţii româneşti de aici.
Acolo, unde tehnica nu era la îndemână, Părintele improviza. Într-adevăr, Părintele s-a dovedit a fi un bun organizator (planul vacanţelor de vară – de predilecţie undeva pe Loire – pentru familiile prietenilor cădea întotdeauna în grija lui).
Îi plăcea să dea de lucru la fiecare, de la mic până la cel mai mare, fiecăruia după puterea şi priceperea lui, de cele mai multe ori fiind el însuşi regizorul şi în acelaşi timp şi artistul, după cum dovedesc imaginile alăturate, de la slujba de Bobotează la râul Dreisam, ce străbate oraşul Freiburg. 

Părintele Dumitru şi-a dat toată silinţa să organizeze comunităţile româneşti din Germania – îndeosebi parohia română din Freiburg – luând ca model comunitatea românilor de la Biserica română din Paris.A reuşit întrucâtva, cu sprijinul şi angajamentul românilor din Freiburg, printre aceştia evidenţiindu-se în mod deosebit familiile: Prof. Dr. Paul Miron, Dr. Petre Vălimăreanu, Maiorul Alexandru Păunescu, Marta Pokorny, Dr. Mihai Fotino Enescu, Orendovici, Horia Stamatu, Saveta şi Dumitru Ciupenic şi fără îndoială  mulţi alţi români din Freiburg şi din împrejurimi, ale căror nume nu ne sunt cunoscute, iar cei care ar fi putut să dea mărturie pentru dânşii nu mai sunt în viaţă.

II. Biserica

Demn de menţionat este şi sprijinul, primit din partea Bisericilor neortodoxe din Freiburg– Catolică şi Evanghelică. Acestea le-au înlesnit românilor posibilitatea, să oficieze sfintele slujbe în diferite locaşuri de închinăciune: Evangelische Mission, Sankt Michael Kapelle im Alten Friedhof (în cimitirul vechi), în Adelhauser Kirche, Peterhof Kapelle şi în cele din urmă (din 1980) Biserica Maria Schutz din Schützenallee 16.
Studenţii români şi neromâni din Freiburg au format corul bisericii, instruit şi condus de doamnele Tatjana Miron şi Torgert Linça a atins graniţa performanţei, contribuind prin aceasta la sporirea prestigiului comunităţii româneşti din Freiburg în faţa românilor din exil.

 

III. Şcoala complementară românească din Freiburg

Pentru a evita înstrăinarea copiilor de credinţa ortodoxă şi de cultura românească, din iniţiativa Profesorului Dr. Paul Miron şi cu angajamentul şi  sprijinul părinţilor celorlalţi copii români din Freiburg,  a fost organizată Şcoala română complementară de la Freiburg – Die rumänische Ergänzungsschule in Freiburg in Breisgau.
Din lipsă de spaţiu, şcoala a funcţionat după posibilităţile date, în clădirea Fundaţiei Culturale Prinţesa Ioana sau la Biblioteca Română şi cel mai adesea în locuinţe particulare, îndeosebi în locuinţa Prof. Paul Miron.  Şcolarii – la început 10 la număr – erau copii români din Freiburg şi din Paris, cei amintiţi la urmă fiind elevi la şcoala franceză din Freiburg.
Şcolarii români din Freiburg au folosit bogatul compendiu de cultură  generală românească, cu semnificativul titlu Ţara de departe, întocmit în două volume de către doamna Maria Găzdaru din Argentina şi tipărit (litografiat) la editura Cuget Românesc din Buenos Aires, în 1956 (vol.1) şi 1963 (vol. 2).
Volumul I (246 pagini) începe – în loc de prefaţă– cu două poezii: Imn religios, de Vasile Alecsandri şi Ţara mea, de Ioan Neniţescu.
Conţinutul este ordonat în trei mari capitole sau părţi principale.
Partea I. Începe cu Toamna, «când la noi în ţară încep şcolile», şi continuă cu Iarna, pentru a face să defileze în amintirea celor exilaţi, sărbătorile de Crăciun, cu tezaurul lor de folclor poetic şi muzical. Cuprinde poezii şi nuvele de autori români clasici: George Coşbuc, Ştefan O. Iosif, Ion Creangă, Mihail Eminescu, Ion Al. Brătescu Voineşti, Ion Pilat, Alexandru A. Philippide, Tudor Arghezi, George Topârceanu, Alexandru Vlahuţă, Vasile Alecsandri, Dumitru Găzdaru, Radu Gyr, Octavian Goga, Emil Gârleanu, Barbu Delavrancea, precum şi opere din creaţia populară: Cântece de stea, Pluguşorul, Doine.
Partea a II-a cuprinde descrierea geografică a României Mari (dintre graniţele de după 1918): munţii, clima, apele, flora şi fauna, bogăţiile, oraşele.

Autoarea menţionează că s-a folosit de scrierile profesorilor universitari: Mihai David, S. Mehedinţi, I. Simionescu şi G. Vâlsan.
Partea a III-a cuprinde „Pagini alese din scriitori români”.
Pe lângă autorii amintiţi mai sus, sunt incluse scrieri de: I. Adam, Dimitrie Cantemir, I. L. Caragiale, Panait Cerna, Aron Cotruş, Nichifor Crainic, A. C. Cuza, Alexandru Donici, N. Gane, I. N. Herescu, Eugen Herovanu, D. Iov, Constantin Negruzzi, Ioan Neniţescu, Alexandru Odobescu, Cincinat Pavelescu, Ion Pavelescu, Liviu Rebreanu, Radu Rosetti, Constantin Sandu-Aldea, Ion Simionescu,  G. Gr. Tocilescu, G. Vâlsan, Vasile Voiculescu, Duiliu Zamfirescu.
În postfaţa primului volum autoarea spune, că la realizarea volumului i-au fost de mare sprijin conaţionalii: I. Petre, I. Bodoc,. D. Arţăreanu, T. Ioraş, G. Penteleciuc, iar arhitectul Ovidiu Coatu a împodobit ambele volume cu ilustraţii semnificative.
Volumul II (265 pagini)– cum e de aşteptat – în loc de prefaţă începe cu poezia Rugăciune, de Mihai Eminescu, urmată de poezia Limba noastră, de Preotul Alexandru Mateevici.
Partea I  este intitulată Primăvara şi Vara în Ţară şi conţine literatură, folclor, muzică, legate de sărbătoarea Sfintelor Paşti în anotimpul primăverii, inclusiv „spicuiri din Noul Testament”, căreia îi urmează o altă bucurie – vacanţa de vară.

Câţiva dintre elevii de la
Şcoala românească de odinioară:
De la stânga spre dreapta:
Andrei Miron, Nicu Moşoiu,
Nina Miron, surorile Cornelia,
Cristina şi Elena Moşoiu,
Rodica Popa şi Radu Constantin Miron
(pe duşumea).

Partea a II-a este intitulată Pagini de istorie şi cuprinde informaţii considerabile despre istoria poporului român, din cele mai vechi timpuri, până la evenimente politice de după războiul din 1914-1918: Originea românilor, Ţările Româneşti înainte de întemeiere, Întemeierea Munteniei (1310), Mircea cel Bătrân, Întemeierea Moldovei (1359), Alexandru cel Bun, Transilvania în secolele XIII-XVII, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, domnitorii moldoveni, domnitorii din Muntenia în secolul XVI, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Vasile Lupu, Cultura românească în vremea lui Matei Basarab şi Vasile Lupu, Ţările Româneşti după Matei Basarab şi Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Domnii din epoca fanariotă, Răpirea Bucovinei şi a Basarabiei, Transilvania în sec. XVII şi XVIII, Tudor Vladimirescu, Ocupaţia rusească (1828-1834), Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Române, Independenţa şi Regatul (României), Întregirea Neamului în vremea Regelui Ferdinand I.
Partea a III-a conţine – cum însuşi titlul glăsuieşte – Pagini alese din scriitori români, printre aceştia figurând, în afară de cei menţionaţi în volumul I: Nicolae Bălcescu, Simion Bărnuţiu, A. Bârseanu, V. Boerescu, V. Bumbac, Ion Buzdugan, Miron Costin, Ion Eliade-Rădulescu, Elena Farago, N. Filipescu, N. Gane, C.C. Giurescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Garabet Ibrăileanu, Mihail Kogălniceanu, Maria– Regina României, Alexandru Mateevici, Andrei Mureşanu, I. Neniţescu, I. Petrovici, Radu Popescu, Ciprian Porumbescu, Vasile Posteucă, Alecu Russo, U. I. Soricu, Grigore Ureche, A.D. Xenopol, Duiliu Zamfirescu.
Trecerea de la o temă  la alta este întreruptă cu scop didactic, prin includerea de poezii populare tematice: Cântecul lui Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanul, Cântecul lui Tudor, Mioriţa, Doine şi strigături, Deşteaptă-te Române, Hora Unirii, Trăiască Regele, Pe-al nostru steag, Tricolorul, Pui de lei.
În Cuvânt de lămurire şi de mulţumire (postfaţă), autoarea spune, că a utilizat operele istoricilor şi filologilor români „care ne-au stat la îndemână”: G. I. Brătianu, Silviu Dragomir, D. Găzdaru, C.C. Girescu, B.P. Haşdeu, I. Lupaş, Gr. Nandriş, A. Philippide, G. Vâlsan şi A. D. Xenopol şi că s-a bucurat de ajutorul primit de la arhitectul Ovidiu Coatu (ilustraţii), de la doamna Elena Cornelly (desenul de pe copertă reprezentând pe Ştefan cel Mare, din miniatura Tetraevangheliarului de la Mânăstirea Humor – 1473) şi de la avocatul N. Şeitan (în postfaţa primului volum nu e amintit), care a contribuit la redactarea ambelor volume, a transcris textul pe „stensile” şi l-a tras la „mimeograf” (litografiat?).
Din programa analitică mai făceau parte: lecţiile de religie, de muzică bisericească, de muzică şi jocuri populare româneşti.
Pentru citit şi scris s-au folosit regulile gramaticale şi ortografia românească (nepervertită) de dinainte de ultimul război a toată lumea.
Cu „luminarea” învăţăceilor s-au ostenit Părintele Dumitru Popa şi Dr. Petre Vălimăreanu, pentru religie – dl. Ion Cicală, pentru cultura românească (literatură, istorie, geografie), pentru cultura muzicală (cântările Sfintei Liturghii, Colinde şi muzică populară românească)   – doamnele Tatjana Miron şi Torgert Linca, iar doamna Aurica Popa i-a iniţiat pe cei mai puţin timizi, în jocurile populare naţionale româneşti.
Oricâtă osteneală ţi-ai da, nu poţi găsi nici o cât de mică explicaţie şi justificare pentru acei conaţionali din vremea aceea, care s-au împotrivit cu înverşunare, ca Şcoala românească de la Freiburg să  existe şi să funcţioneze.
Autorităţile locale au fost informate (desigur neoficial), că şcoala ar fi fost înfiinţată „pe ascuns”,  adică fără ştirea şi aprobarea forurilor competente,  şi samavolnic, întrucât s-ar fi făcut uz de numele a cinci familii, fără a lor încuviinţare. După doi sau trei ani de existenţă, Şcoala românească de la Freiburg şi-a încetat activitatea.
Deşi cu existenţă de scurtă durată, rezultatul pozitiv se vădeşte şi astăzi. Şcolarii de odinioară, de pildă Părintele Radu Constantin Miron (azi Protoiereu al Tronului Ecumenic şi Vicar al Vicariatului parohiilor ortodoxe Române din Germania, sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Ecumenice şi Referent pentru relaţiile ecumenice în cadrul Mitropoliei greceşti din Germania), Andrei Miron, Nina Miron, Rodica Veria Popa, Nicu Moşoiu din Paris ş.a. astăzi vorbesc, citesc şi scriu româneşte, ca oricare alt român născut şi crescut în România, iar pentru cântările Sfintei Liturghii, nu prea au nevoie de partitură (informaţii preluate parţial din Revista Vatra nr. 104 iulie-decembrie 1966).

Prot. Sorin Petcu – Müllheim în decembrie 2007

Continuare în capitolul «Laudatio»

Total Page Visits: 4321 - Today Page Visits: 3
retro temporis I
Laudatio
Orthodoxe Kirchengemeinde Schützenallee 16
79102 Freiburg im Breisgau
Kontakt: Erzpriester Sorin Petcu Tel.: 07631/14829
E-Mail: Petcu@gmx.de
Gottesdienste Am I., III, IV. und V. Sonntag des Monats um 10:30 Uhr.
  • Impressum
  • Datenschutzerklärung

Copyright © 2021, Sorin Petcu Alle Rechte vorbehalten.

Cookie-Zustimmung verwalten
Um dir ein optimales Erlebnis zu bieten, verwenden wir Technologien wie Cookies, um Geräteinformationen zu speichern und/oder darauf zuzugreifen. Wenn du diesen Technologien zustimmst, können wir Daten wie das Surfverhalten oder eindeutige IDs auf dieser Website verarbeiten. Wenn du deine Zustimmung nicht erteilst oder zurückziehst, können bestimmte Merkmale und Funktionen beeinträchtigt werden.
Funktional Mereu activ
Die technische Speicherung oder der Zugang ist unbedingt erforderlich für den rechtmäßigen Zweck, die Nutzung eines bestimmten Dienstes zu ermöglichen, der vom Teilnehmer oder Nutzer ausdrücklich gewünscht wird, oder für den alleinigen Zweck, die Übertragung einer Nachricht über ein elektronisches Kommunikationsnetz durchzuführen.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistiken
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes. Die technische Speicherung oder der Zugriff, der ausschließlich zu anonymen statistischen Zwecken verwendet wird. Ohne eine Vorladung, die freiwillige Zustimmung deines Internetdienstanbieters oder zusätzliche Aufzeichnungen von Dritten können die zu diesem Zweck gespeicherten oder abgerufenen Informationen allein in der Regel nicht dazu verwendet werden, dich zu identifizieren.
Marketing
Die technische Speicherung oder der Zugriff ist erforderlich, um Nutzerprofile zu erstellen, um Werbung zu versenden oder um den Nutzer auf einer Website oder über mehrere Websites hinweg zu ähnlichen Marketingzwecken zu verfolgen.
Administrează opțiunile Administrează serviciile Administrează vânzătorii {vendor_count} Citește mai multe despre aceste scopuri
Einstellungen ansehen
{title} {title} {title}