Rugăminte, de Dumitru Em. Popa
Prea Cucernice Părinte,
Vin cu-o mare rugăminte;
Deci la mine luaţi-aminte!
Auzit-am auzit
Printr’un vânt de la sfinţit
Altul dela răsărit,
Am aflat şi din ziare
De pe-aici de peste mare,
Că din Sfinte Sărindare
Plătite de-o fată mare
Ba din munca lui… Cutare,
Aţi scos nişte “Cărindare”
Ca să ştie fiecare
Când e câte-o sărbătoare
Când e câte-o zi de post
Că de dulce tot au fost,
Când te ţine legea’n cleşte;
De-i deslegare la peşte
Cum ar fi la Blagoveşte
Ziua Crucii sau Florii
Când poţi sta şi pe câmpii;
Când e săptămâna brânzii
Şi terminarea osânzii;
Când e lăsatul de sec;
(Aci-mi vine să mă’nec),
Când ai dreptul să faci nuntă
Şi să bei să te’mbeţi turtă;
Când ai dreptul, bat’o vina,
Ca să mergi să’ţi vezi vecina;
Şi apoi câte lucruri sfinte
Ce nu’mi vin acum în minte!…
De-aceia eu V’aş ruga
Dac’ai vrea Sfinţia Ta,
Să ne trimeteţi aicea
Călindarul cel cu pricea
Ca să ştim şi noi săracii
Ăştia de la coada vacii,
Când e Paştele, Crăciunul,
Că tot muncim ca nebunul;
Dă-i cu sapa, dă-i cu plugul
Apoi dă-i cu tăvălugul;
Hi, hi, hi, murgule hi!
Că mâine te-i hodini!…
Şi murgul trage săracu
Dar mâine iar dă de dracu.
Pentru că noi nici nu ştim
Când e să sărbătorim.
Sau să stăm să nu muncim!
Şi astea nu-s vinele noastre
Ci ale Sfinţiei Voastre
Că lăsaţi enoriaşii
Să meargă cu păpistaşii
Azi nu mai cunoaşteţi Crezul
Nu mai veniţi cu botezul,
Cum făceaţi în orice lună
Pe noroi sau vreme bună,
Şi duceaţi la tot săracul
Mila Domnului cu sacul.
Iar acum ca încheiere
Vin smerit şi vin a cere
Ca să trimiteţi în dar
Şi la noi un calendar
De plătit noi l-am plăti
Când cânepa vom cosi.
Şi fiindcă ştiu că veţi trimete
Calendarul de perete
Nu mai scriu! ci mă opresc;
După-aceia mulţumesc
Şi mai jos mă iscălesc
Tot cum ştiţi
Dumitru Popa
Vagabond prin Europa
Fost ţârcovnic la Biserici
La Paris tot printre Clerici
Apoi Dumnezeu mai ştie,
Secretar de Parohie
Ia’n acu mai câţiva ani,
Cu Lucaci, Martinian
Mai târziu consilier
Acum fermier în Cher
PS
Multe salutări
De peste ţări şi mări
Lui Graţian Sinaitul
Cunoscut mai de tot schitul
(Dumitru E. Popa, Congy 27 ianuarie 1952)
