Literare

E ziua ta,  de Dumitru Popa E ziua ta. Vezi cum se strâng În juru-ţi florile din crâng? Nu simţi parfumul lor uşor? N’auzi al păsărilor cor Şi codrii cum se frâng? Priveşte câmpu’n lung şi lat, Lan lângă lan, tot grâu curat; Flăcăi şi fete mari se’ntrec Şi ziua […]

FERMA „La cei trei golani”    de Dumitru Em Popa Către cei din St. Ouen Fraţilor, fraţi, Staţi şi ascultaţi! Că acum eu viu, Viu ca să vă scriu. Mă cobor din cetini, Să scriu la prieteni; Cobor printre brazi, Să scriu la camarazi; Cobor printre fagi, Să scriu la cei dragi, […]

Zis-a Domnu’n vremea ceea  de Dumitru Em. Popa În genunchi, băbuţa Safta asculta cu luare-aminte, Cum citea din Evanghelii prea Cucernicul Părinte, Cu glas dulce şi frumos, Cam aşa: “În vremea ceia” –  ar fi spus Domnul Hristos -, “Că acel, ce are’n casă două haine’n bună stare, Să dea una de […]

 Balada Linei din Dudeşti de Dumitru Em. Popa A fost odată ca’n poveşti. A fost ca niciodată. Trăia în Grand sau pe Dudeşti O prea frumoasă fată. Că era una la părinţi, De!… n’aş putea-o spune! Dar zău, că te scotea din minţi, Cu gândur’le-i nebune. Aşa ca ea nici […]

Pribeagul * de Dumitru Em. Popa Era într’un amurg de toamnă, Aşa pe la cules de vie, Când o stingheră ciocârlie, Din când în când suna din strune, La pieptu-i cald vrând să-şi adune Micuţii pui luaţi de furtună. Iar vântul ce cânta continuu, În triluri reci prin crengi uscate, Ducând cu […]

  Imagini de toamnă*  de Dumitru Em. Popa Neguri negre se înalţă peste crestele de brad, Stropi de ploaie, reci şi repezi, ca prin sită’n ropot cad… Un mesteacăn îşi desbracă haina lui de sărbătoare, Iar o mierlă dintr’o tufă, fluieră nepăsătoare. Peste gârlă, trei căsuţe singuratec înşirate, Stau cu uşile […]

De-ale Postului Mare *  (din popor) Se lăsase sec de Postul Paştilor şi cum popa din sat n’avea calendar, că pe vremea aceea de-abia se descoperise răbojul şi se inventase opaiţul şi cu greu s’a făcut să fie întrebuinţate în economia casnică, că fugea omul de orice fel de născocire socotindu-o a […]

Înstreinare* de Dumitru Em. Popa  Stau în nisipu’nfierbântat la mare, Privind cu ochii goi în zări, departe. Întreg văzduhu-i plin de-atâta soare Şi’n voia lui, las gândul să mă poarte. Perechi sglobii de tineri şi de fete, Bătându-se cu apă, sar pe maluri. Un păr bogat de aur cade’n plete, […]

Mărturisire *   de Dumitru Em. Popa    Îmi ceri să-ţi spun într’un cuvânt De unde vin şi cine sânt? Dar vezi şi tu că-i foarte greu Să spun din nou ce spun mereu. Şi-apoi de unde să ştiu eu Ce vânt mă bate pe pământ. Îmi ceri să-ţi sriu într’un […]

Paşa şi Beduinul*   de Dumitru Em. Popa La Paşa vine pe’nserat Un Beduin, îngândurat, Cu păr gălbui şi chipul blând. – Venit-am Paşă, ca să-ţi vând Un foto – aparat. Nemţoaicele stau ca pe jar Şi’n jurul meu se strâng şi sar Şi toate ca să-l aib’ar vrea. Şi l-aş fi […]