Pentru extindere
daţi „Klick” pe imagini
Biserica Ortodoxă Română din Germania
Procese verbale 1945-1953
Consiliul Parohial–Zona britanică
Proces -verbal nr. 1, (3 ianuarie 1946)
„Astăzi, 3 Ianuarie 1946, Subsemnaţii creştini dreptcredincioşi români, reprezentanţi ai expoziturii parohiale a lagărelor şi localităţilor Watenstedt – Lebenstedt – Braunschweig (Germania), întrunindu-ne în şedinţă sub preşedinţia P.C. Părinte Econom Stavrofor Emilian Vasiloschi, paroh al fostei Biserici din Berlin, preot-duhovnic al Românilor dreptcredincioşi din Germania şi paroh al acestei expozituri parohiale, ne constituim în Comitet Parohial al expoziturii parohiale ortodoxe Watenstedt – Lebenstedt – Braunschweig, cu centrul parohial vremelnic la Watenstedt, constatăm şi hotărâm următoarele:
– Românii dreptcredincioşi din această regiune sunt în număr de câteva sute şi se găsesc în grupuri mai mari în lagărele din Watenstedt-Hallendorf, apoi în localităţile Braunschweig, Lebenstedt/Salzgitter, Hannover, alte sute în vestul zonei şi nenumăraţi în celelalte zone.
– Până astă toamnă, s’a simţit între noi lipsa unei îngrijiri duhovniceşti şi religioase, credincioşii noştri trebuind chiar să apeleze în cazuri urgente la preoţi sau pastori de confesiuni străine, pentru satisfacerea cerinţelor mai importante, spirituale şi religioase, dar, odată cu venirea părintelui Em. Vasiloschi în mijlocul nostru, s’a început aici activitatea şi viaţa normală bisericească – duhovnicească, îndeplinindu-se slujbele, sfintele taine şi ierurgii obicinuite şi mult dorite, după ritul Bisericii drept măritoare a răsăritului, şi rostindu-se predicile şi cuvântările ocazionale cuvenite.
– Prin această stăruitoare activitate, am putut să ajungem a avea în lagărul Watenstedt şi o modestă capelă românească, în care s’au făcut şi se fac serviciile îndătinate în Duminici şi sărbători, precum şi rânduielile slujbelor şi Te-Deum-urilor, la zilele de sărbători naţionale – patriotice – româneşti.
– Capela s’a lucrat din iniţiativa noastră particulară, după îndemnul şi indicaţiile Părintelui paroh. La înfăptuirea ei au contribuit efectiv, prin strădania sau chiar munca lor personală, subsemnaţii: Căpitan Opriş Nicolai, Locotenenţii Creţu Dinu şi Domilescu Jurca, creştinii Luncanu Constantin, Daniliuc Ştefan, Etinger Vasile, Strugariu Ilie şi Florea Busuioc, precum şi maistrul zugrav Broş Florin.
Biserica ortodoxă română Jerusalemer Kirche din Berlin (1938-1944)
Capela ortodoxă română Sfântul Mihail
din Leipzig (1855-1881)
– Tot din iniţiativa grupului nostru parohial s’a organizat şi s’a reprezentat în ajunul Crăciunului, în sala mare a lagărului, în asistenţa nu numai a Românilor, ci şi a reprezentanţilor autorităţilor engleze şi ale organizaţiei UNRRA (?), o serbare a datinilor româneşti de Crăciun şi Anul Nou, cu următorul program:
1. Cuvânt explicativ asupra datinilor creştineşti de Crăciun, rostit de părintele paroh în limba românească şi germană;
2. Piesa biblică Irod Împărat, jucată în mod desăvârşit artistic de către dl. sublocotenent Precupeanu Gheorghe (Irod), locotenent Domilescu Jurca, sublocotenent Dimitri Constantin şi sublocotenent Ionescu Cuza (cei trei magi), sergent major Viziteu Gheorghe (Stratulat) etc.
3. Colinde, execuate de un grup de copii, cu tradiţionalaStea,şi de un grup de flăcăi (în majoritate prizonieri de război);
4. Pluguşorul, Capra, Ursul etc.; regizarea şi conducerea reprezentaţiilor aparţin domnului Locotenent Creţu Dinu.
– Pentru viitor, hotărâm, ca pe de-o parte să sprijinim acţiunea misionară – duhovnicească a părintelui nostru paroh, iar pe de altă parte să desăvârşim lucrarea începută la capelă.
– În ce priveşte prima obligaţie, înţelegem să ajutăm pe părintele în a menţine şi cimenta ordinea morală între membrii comunităţii noastre, împiedicând chiar, prin eventuala noastră intervenţie personală, săvârşirea unor acte sau purtări de incorectitudine şi nedemnitate, cari ar putea să se producă, şi veghind la păstrarea unei vieţi creştineşti demne între cei care aparţin acestei comunităţi. La nevoie, vom institui o „poliţie a moralei şi demnităţii”, care va supraveghea viaţa publică din cartierele parohiale; iar cazurile de abateri grave din calea bunei cuviinţe şi a moralei le vom judeca în planul Comitetului nostru, sub preşedinţia părintelui paroh, sancţionând abaterile, fie prin mustrări aspre, fie prin intervenţie la autorităţile competente.
– În privinţa obligaţiei a doua, cu privire la capelă, înţelegem să ne străduim a face să se termine măcar lucrările strict necesare, precum ar fi: completarea mobilierului bisericesc, executarea câtorva picturi la tâmplă (iconostas sau catapeteasmă n.n.), zugrăvirea mai multor icoane praznicare, lucrarea şi zugrăvirea crucii mari a Răstignirii şi a imaginii Epitafului, lucrarea unei cristelniţe din tablă de zinc, îmbrăcarea cuvenită a Sf. Mese a Altarului, a iconostaselor, a sfeşnicelor, a analoagelor, punerea perdelelor la uşile catapetesmei, a năframelor la icoane, împodobirea şi îmbrăcarea interiorului capelei.
– La fel vom îngriji a se aduce cele strict necesare săvârşirii slujbelor religioase (lumânări, vin, prescuri etc.).
– Ne vom îngriji să avem un cântăreţ bisericesc permanent. Tot aşa ne vom sili a înjgheba un mic cor bisericesc, vom interesa mereu lumea din cartierele noastre, ca să-şi îndeplinească datoriile creştineşti, cercetând slujbele la capelă, săvârşind slujbele de sfinţire a caselor lor, legiuindu-şi viaţa prin botezarea sau trecerea la ortodoxism (corect ortodoxie n.n.) a copiilor lor, prin cununarea religioasă, prin oficierea parastaselor şi pomenirilor celor răposaţi etc.
– Întrucât exercitarea misiunii religioase-bisericeşti de către părintele Em. Vasiloschi este îngăduită şi aprobată de autoritatea superioară competentă din această regiune (Serviciul Religios al Guvernului Militar Aliat), pentru toată zona englezească, noi înţelegem să sprijinim pe părintele şi în această direcţie, în limita puterilor noastre, făcând să se înfiripeze o acţiune unitară şi solidară creştinească între românii acestor regiuni, în scopul reglementării şi menţinerii unui nivel demn, de înaltă ţinută morală şi patriotică, câtă vreme împrejurările ne vor mai menţine pe aceste meleaguri.
– Am hotărât să formăm un fond al capelei noastre, din contribuţii benevole, iar ca epitrop-casier, delegăm pe dl. Daniliuc Ştefan.
Drept care am încheiat prezentul proces-verbal.”
N.B. Au semnat următoarele 14 persoane, în calitate de membri în „Comitetul parohial al expoziturii Watenstedt… reprezentând Consiliul Parohial al întregii Biserici din Germania”: iconom Emilian Vasiloschi, preot paroh şi preşedintele Consiliului, respectiv al Comitetului, căpitan Opriş Nicolai, locotenent Creţu Dinu, locotenent Domilescu Jurca, Etinger Vasile, Luncanu Constantin, Daniliuc Ştefan (epitrop-casier), Constantin Grigore, Florea Busuioc, Strugariu Ilie, Focşăneanu Victor, Horia Damian, Popovici Trofin, Bleortz Ilie.
Arhipresviterul mitrofor
Emilian Vasiloschi
(1886 – 1966)
Arhidiacon Gabriel Sibiescu:
Sfânta Fecioară Maria
Biserica română din Freiburg
Proces – verbal nr. 2 (17 ianuarie 1946)
„Astăzi, 17 Ianuarie 1946, Subsemnaţii, preot Em. Vasiloschi, paroh al comunităţii ortodoxe a lagărului Watenstedt, căpitan Opriş Nicolai, locotenent Creţu Dinu, locotenent Domilescu Jurca, sublocotenent Precupeanu Gheorghe, Latciuc Ion, reprezentantul Românilor pe lângă comandamentul englez, Felser Robert, comandantul român al lagărului, Daniliuc Ştefan, Marschall Nicolai, Maroschi Adalbert, Azzola Karol, Achim Iulian, Liegel (Siegel?) Ioan, Fischer Ioan, Kronbauer Ioan, Luncanu Constantin, ca reprezentanţi ai părinţilor din lagăr, întrunindu-ne în şedinţă, spre a discuta chestia şcolară a lagărului, discutăm şi hotărâm următoarele:
– Părintele paroh E. Vasiloschi declară că pune cu drag la dispoziţie capela, pentru a se preda învăţământul … ..? (indescifrabil n.n.), cu condiţia ca să se construiască o barieră în faţa altarului, spre a se opri intrarea copiilor în altar în timpul orei de învăţământ şi care să se poată îndepărta în timpul serviciilor religioase.
– Subsemnaţii primesc cu mulţumire propunerea părintelui, iar domnul Felser făgăduieşte a da oamenii pentru lucrarea acestei bariere.
– Părintele se mai angajează cu drag să predea învăţământul religios în şcoală, fără deosebire de confesiune, dar numai în limita timpului disponibil.
– Subsemnaţii, discutând, hotărăsc a primi cu recunoştinţă oferta benevolă a părintelui şi propun ca părintele să supravegheze învăţământul însuşi şi întreaga activitate a şcolii.
– Părintele primeşte acest patronaj asupra şcolii şi va supraveghea cu plăcere desfăşurarea învăţământului şi educaţiei şcolare, cu condiţia să fie ascultat şi urmat, cu privire la directivele şi îndrumările cari le va da.
– Numim delegaţi şcolari pe lângă Părinte, pe domnii Daniliuc şi Maroschi.
Drept care am dresat (întocmit?) prezentul proces-verbal, semnându-l propriu. ”
N.B. Au semnat 19 persoane.
Arhidiacon Gabriel Sibiescu:
Iisus Hristos Împăratul lumii (Pantocrator)
Biserica română din Freiburg
Proces – verbal nr. 3 (25 ianuarie 1949) – Lager A1-Herte
„Astăzi, 25 Ianuarie 1949, Subsemnaţii enoriaşi ai Bisericii Ortodoxe Române din zona engleză a Germaniei, convocaţi astăzi de preotul nostru paroh, Icon. Emilian Vasiloschi, ne constituim în Consiliu Parohial al acestei Biserici, conform legiuirilor şi canoanelor noastre bisericeşti, cu scopul de a fi un organ consultativ al preotului paroh, ajutându-l pe Cucernicia Sa:
− la organizarea, înzestrarea şi administrarea capelei româneşti din zona engleză;
− la găsirea materialelor necesare pentru ţinerea slujbelor religioase;
− la vegherea şi cooperarea la menţinerea vieţii religioase morale şi păstrarea tradiţiei bisericeşti româneşti între enoriaşii acestei parohii;
− la eventuala ajutorare a celor lipsiţi, bătrâni, invalizi şi bolnavi;
− la îndreptarea celor rătăciţi.
− Pentru păstrarea ordinei, liniştei şi a unei armonioase convieţuiri între enoriaşii parohiei noastre, vom da concursul nostru şi comandanţilor de lagăre, precum şi autorităţilor de cari depindem, atunci când împrejurări excepţionale ar necesita aceasta, drept pentru care am semnat acest proces-verbal de constituire. ”
N.B. Procesul-verbal este semnat, alături de părintele Em. Vasiloschi, în calitate de preot-paroh, numai de către 5 consilieri – în loc de 9.
La 26 ianuarie 1949, părintele Emilian comunică în scris maiorului H. Brigs – O.C. II 98 DPACS, în Lichtenberg, constituirea Consiliului parohial, spre a fi confirmat de acesta, dând numele celor 9 consilieri, inclusiv numărul de înregistrare în lagăr: Ardeleanu Constantin DP Nr. 238878, Florescu Ioan DP Nr. 144805, Diaconu Dumitru DP Nr. 185997, Trifu Vasile – DP Nr. 313548, Ungureanu Constantin – DP Nr. 185998, Moraru Dumitru – DP Nr. 172302, Fusescu Constantin – DP Nr. 144829, Florea Tudor – DP Nr.172092, Bucur Gheorghe – DP Nr. 144845.
Sfânta Fecioară Maria
Biserica română din Freiburg
Biserica ortodoxă-română din Germania
– Consiliul Parohial – Comitet ortodox Român-Oficiul central parohial-20 b
– Hahnenklee/Oberharz/Zona britanică
Proces – verbal nr. 4 (şedinţa din 15 octombrie 1950)
„Subsemnaţii, Consilieri Parohiali, întruniţi în şedinţă sub preşedinţia părintelui paroh Em. Vasiloschi, arhipresviterul conducător al Bisericii noastre ortodoxe române din Germania, luăm cunoştinţă cu mulţumire de ajutorul trimestrial, care ni se oferă de către organizaţia „HEKD” (Hilfswerk der Evangelischen Kirche in Deutschland) din Stuttgart şi din care s’a primit deja, prin secretariatul nostru, suma de 500 DM, drept cotă pe trimestrul Iulie – Septembrie 1950, şi hotărâm a întrebuinţa această sumă pentru acoperirea măcar a unei părţi a cheltuielilor de transport pentru deplasările pastorale-bisericeşti din trimestrul trecut ale părintelui paroh şi conducător al Bisericii noastre, urmând, ca şi viitoarele cote trimestriale să aibă aceiaşi destinaţie.
– Rugăm pe părintele să exprime mulţumirile noastre recunoscătoare mărinimoşilor sprijinitori, pentru preţiosul ajutor, prin care ni se înlesneşte îndeplinirea uneia din cele mai imperioase datorii ale conducerii Bisericii noastre – deplasările preotului. Drept care am încheiat prezentul proces-verbal. ”
N.B. Au semnat: Pr. Em. Vasiloschi -preşedinte- şi 13 consilieri: D. Diaconescu, C. Ungureanu, Vasile Trifu, Moraru Dumitru, Lungu Constantin, Florea Tudor, Nicula Simion, Kuza (?) Wasile, Trifina Costică, Creion (?) Ioan, Dobrescu, Dr. Papp Ioan (secretar-administrativ).
Iisus Hristos (Pantocrator) Biserica română din Freiburg
Arhidiacon Gabriel Sibiescu:
Sfântul Apostol Petru
Biserica română din Freiburg
Biserica Ortodoxă Română din Germania
Consiliul Parohial – Regiunea Braunschweig – Zona britanică
Proces – verbal nr. 5 (şedinţa din 26 octombrie 1950)
„Subsemnaţii, membri ai Consiliului Parohial al Bisericii Ortodoxe Române din Germania – regiunea Braunschweig – întrunindu-ne astăzi în şedinţă, sub preşedinţia părintelui paroh Em. Vasiloschi, arhipresviterul conducător al acestei Biserici (cu actualul sediu parohial în Hahnenklee/Oberpfalz), am discutat şi hotărât următoarele:
1. Fiindu-ne în vie amintire preţiosul ajutor ce s’a dat, în cursul anilor din urmă ai pribegiei sutelor şi miilor de Români prin Germania, de către instituţiile DPACS-lor, IRO-ului, Crucii Roşii etc., şi mai cu seamă de către marile organizaţii bisericeşti apusene, şi neuitând nici o clipă ospitalitatea, sprijinul şi ocrotirea legală, ce ni s’a acordat de către autorităţile germane ale celor trei zone de vest, consemnăm aici adânca noastră recunoştinţă pentru aceste binefaceri şi rugăm pe părintele paroh să exprime, ca şef al Bisericii noastre, profund simţitele noastre mulţumiri, tuturor ocrotitorilor, susţinătorilor şi binefăcătorilor noştri.
2. Întrucât, majoritatea Românilor refugiaţi în Germania de vest, cari pân’acum n’au emigrat sau n’au plecat în alte ţări şi nici nu s’au repatriat, au trecut în economia germană şi stau sub oblăduirea guvernului federativ german, ca şi cei stabiliţi deja de mai înainte aici, am socotit, că Biserica noastră ar urma să capete o bază şi formă legală, în cuprinsul statului german federativ.
– Părintele paroh şi conducător al Bisericii este rugat să facă cuvenitele investigaţii şi să întreprindă la nevoie şi paşii necesari, pentru eventuala recunoaştere a Bisericii noastre ca„persoană juridică”.
3. Constatăm cu durere, că Biserica noastră din Germania este acum complet lipsită de orice bunuri proprii şi de orice izvoare de întreţinere, din următoarele cauze:
a. Vitregiile războiului ne-au distrus falnicul locaş de închinare al bisericii – catedrale din Berlin, fostă Jerusalemer Kirche, împreună cu spaţioasa casă parohială, cu toată înzestrarea interioară a bisericii şi caselor bisericeşti, şi în genere, cu tot avutul bisericesc-parohial, ba chiar şi cel particular al părintelui şi al familiei sale;
b. Pe de altă parte, în urma cunoscutelor împrejurări create de război, Biserica Mamă din Ţară, n’a mai dat, începând din vara anului 1944, nici o subvenţie sub nici o formă pentru întreţinerea Bisericii şi a personalului bisericesc din Germania;
c. Populaţia comunităţilor noastre parohiale, răspândită peste toată suprafaţa Germaniei de Vest, este deocamdată complet săracă, constând aproape în întregime din refugiaţi şi şomeri, cari trebuie înşişi sprijiniţi şi ajutoraţi;
d. Biserica Ortodoxă Română din America (USA şi Canada), singura care e bine organizată în străinătate, nu s’a interesat şi nu se interesează până acum nici câtuşi de puţin de noi.
4. În consecinţă, atât Biserica noastră ca instituţie, cu clerul ei deservent, cât şi o mare parte din credincioşii ei au nevoie neapărată de ajutoare venite din afară, până ce cu vremea va fi dată putinţa să se formeze o temelie de existenţă proprie a acestei Biserici şi o normalizare a vieţii credincioşilor ei.
– Părintele paroh conducător este rugat şi împuternicit, de a întreprinde orice se crede de cuviinţă, spre a solicita şi obţine de la instituţiile marilor biserici apusene, de la organizaţiile caritative -filantropice, precum şi de la guvernul şi autorităţile Statului German federativ şi de oriunde va socoti potrivit, ajutoarele şi subvenţiile pentru întreţinerea Bisericii şi clerului (îndeosebi pentru înlesnirea continuării activităţii pastorale peste toate zonele libere ale Germaniei), cât şi pentru vremelnica sprijinire şi ajutorare a nevoiaşilor, bolnavilor, infirmilor, bătrânilor şi şomerilor noştri din Germania, aşa cum de altfel părintele a şi făcut într’o largă măsură şi până acum;
– În acest scop, spre a se avea o evidenţă asupra celor mai vitale nevoi ale Bisericii noastre şi a se putea solicita ajutoarele trebuitoare – mai cu seamă în vederea continuării şi intensificării contactului pastoral şi a activităţii sacerdotale, administrative şi culturale a părintelui şi a eventualelor sale organe auxiliare, peste toată Germania liberă – părintele este rugat, ca împreună cu dl. Secretar şi administrator parohial Dr. I. Papp din Halmenklee (unde este sediul oficial al Cancelariei centrale parohiale protopopeşti a Bisericii noastre din Germania), să alcătuiască un proiect de buget, care să indice minimul lunar trebuitor pentru:
A – Administraţie (întreţinere generală)
a. Localuri bisericeşti (chirii, luminat, încălzit, înzestrări treptate, materiale pentru slujbele religioase);
b. Casa parohială şi cancelaria oficiului parohial (chirii, înzestrări minimale, întreţinere, ustensile şi cheltuieli de birou).
B– Salarii (pentru personalul bisericesc)
a. Preot paroh şi conducător al Bisericii;
b. Preot de ajutor;
c. Cântăreţi bisericeşti (eventual un cor);
d. Secretar – administrator parohial.
C – Transport (deplasări pastorale şi pentru servicii religioase în Germania)
a. Călătorii îndepărtate (cu trenul);
b. Un automobil propriu al parohului pentru nenumăratele deplasări zilnice (deci: benzină, ulei, cauciucuri, impozite, asigurare, întreţinere, uzaj, reparaţii) – acesta fiind cel mai indispensabil mijloc de circulare ;
c. Cheltuieli în timpul călătoriilor oficiale (găzduire, întreţinere).
D – Diverse
a. Ajutor în cazuri urgente de boală sau nenorocire, ajutoare săracilor;
b. Apoi scopuri culturale şi de zidire sufletească: cărţi, publicaţii periodice religioase, aranjări culturale, publicarea unui Buletin Parohial de informaţie, de strângerea legăturilor, de îndrumare pastorală.
Sub raport moral-religios, spiritual-cultural, viaţa noastră din refugiu în aceste regiuni s’a desfăşurat şi se desfăşoară aproape numai în măsura, în care păstorul nostru sufletesc a avut sau are mijloace suficiente de transport, spre a fi cât mai des în contact cu enoriaşii săi.
Ne amintim cu plăcere de manifestările culturale şi artistice din trecut, la cari corul parohial, înfiinţat, instruit şi dirijat de însuşi părintele personal, a format partea de căpetenie a programului cultural.
Am fi prea bucuroşi să se reînceapă şi să se continue această folositoare activitate culturală, organizându-se şezători cu conferinţe instructive, cu lecturi, sfaturi, îndrumări şi manifestări artistice.
Luăm cu mândrie act de cinstea ce ni s’a făcut nouă şi Bisericii noastre, prin participarea părintelui nostru – ca şef şi reprezentant al Bisericii noastre ortodoxe Române din Germania, la importantele adunări ale căpeteniilor Bisericilor creştine din Exil, convocate de marile Biserici ale Apusului, începând cu Congresul mondial al Bisericilor creştine, ţinut în August/Septembrie 1948 la Amsterdam (Olanda).
Subsemnatul preot paroh mulţumeşte Consilierilor Parohiali pentru dragostea, încrederea şi recunoştinţa care i-o arată, în numele enoriaşilor acestei Biserici, precum şi pentru concursul, pe care Domniile lor, sunt gata a-l da întru îndeplinirea misiunii sale spirituale, şi se obligă cu drag a interveni şi mai departe, ca şi până acum, la diferitele organizaţii bisericeşti şi asociaţii caritative, precum şi la Guvernul german, pentru obţinerea sprijinului moral şi material al Bisericii şi credincioşilor noştri din Germania, făgăduind, a continua şi lărgi activitatea pastorală în limita mijloacelor ce i se vor pune la dispoziţie. Drept care am încheiat şi semnat prezentul proces-verbal.”
N.B. Procesul-verbal este semnat de către părintele icon. Em. Vasiloschi în calitate de paroh-preşedinte, şi de către 12 consilieri, dintre care 11 au semnat cu numele oarecum descifrabil: D. Diaconescu, C. Ungureanu, Vasile Lipa, Moraru Dumitru, Lupu Constantin, Florea Tudor, Nicula Simion, Hurzoi Wasile, Trilina Costică, Creion Ioan, Petre Valer.
Arhidiacon Gabriel Sibiescu:
Sfântul Apostol Petru
Biserica română din Freiburg
Gheorghe Ipser:
Sfântul Arhanghel Mihail
Biserica română din Freiburg
Procesul-verbal din 26 octombrie 1950 este ultimul document descoperit până acum în arhiva bisericii noastre, cu privire la reorganizarea Bisericii Ortodoxe Române din Germania, începând cu formarea de comunităţi ortodoxe române, mai întâi în diferitele zone de ocupaţie militară.
Părintele icon. Emilian Vasiloschi a fost – ţinând seama de alte documente de care dispunem – un slujitor cu un simţ deosebit pentru ordinea treburilor bisericeşti.
Din Procesele – verbale de la Berlin (1938 – 1945) şi din cele de faţă, al căror conţinut l-am reprodus cu respectarea stilului său literar (trecerea lor în Registru de Procese-verbale a fost făcută de însuşi Părintele), pe alocuri arhaic şi bucovinean, se poate observa clar, cu câtă dăruire şi-a însuşit lucrul în ogorul Domnului, întocmai după cuvântul psalmistului: „Râvna casei Tale, Doamne, m’a mâncat” (Ps. 68,11).
Aceste documente bisericeşti, puţine la număr, dar foarte preţioase, atestă începutul organizării biericeşti a românilor ortodocşi din Germania, imediat după sfârşitul războilui ultim, şi pe Părintele Iconom Stavrofor Emilian Vasiloschi – ctitor de „Biserică de exil”, care avea să fie, mai mult de 60 de ani, factorul esenţial în viaţa lor, întru păstrarea credinţei şi tradiţiilor creştine ortodoxe, a culturii româneşti şi a conştiinţei naţionale, fiindu-le acestora, în egală măsură, izvor de hrană duhovnicească, patrie, factor cultural, politic şi religios.
Protoiereu Sorin Petcu, Müllheim a. D. 2006
Continuare în Biserică de exil (1953-1963)
Gheorghe Ipser:
Sfântul Arhanghel Gavriil
Biserica română din Freiburg